Profesorul Doru Căstăian, despre planurile cadru: Numărul de ore alocat oricărei discipline este irelevant dacă disciplinele sunt predate prost

7.244 de vizualizări
Foto: Proiectul Merito
Spun de la început că intervenţia mea e una de principiu, nu mă refer strict la propunerile apărute „pe surse”, care se pare că nu sunt asumate oficial de minister.

Dacă e să mă refer strict la mine, am să mărturisesc că, deşi predau mai multe discipline (strânse generic sub numele de discipline socio-umane), la cicluri şi niveluri diferite de învăţămȃnt, am adesea sentimentul că predau de fapt o singură mare disciplină, într-un mod mai degrabă interdisciplinar, transdisiplinar şi, cu siguranţă, indisiciplinat.

Adaptez, desigur, metodele şi strategiile didactice la nivelul de vȃrstă şi particularităţile elevilor mei, dar, în esenţă, urmăresc cu obstinaţie şi perseverenţă formarea de deprinderi şi competenţe transversale. Aşadar, problematizez, instig la polemică, stimulez imaginaţia, forţez afectivitatea şi gȃndirea cu experimente mintale, caut obstinat să construiesc în elevii mei (şi în mine) omul acela profund şi stabil care, indiferent ce va reţine şi va uita, să poată avea o şansă de a se simţi acasă în lumea asta, pe care să o înţeleagă şi, poate, să o schimbe în bine. Conţinuturile sunt variate şi rarissim preluate din manual. Astfel, o lecţie de economie poate fi oricȃnd motivul pentru o incursiune în istorie, în domeniul artei, în economie, filosofie sau literatură.

Cred că acest mod de a face lucrurile are multiple avantaje, printre altele că evită o nişare prea îngustă, că leagă cunoştinţele în hărţi complexe, cu sens, ale lumii şi sufletului, că evită axarea exclusivă pe rezolvările algoritmice pentru examene şamd Este adevărat că o astfel de abordare necesită o perspectivă mai largă decȃt cea care vizează exclusiv pregătirea examenelor, o depăşire a simplei instruiri în favoarea educaţiei formative şi, oricȃt de infatuat ar suna (nu este, vă asigur), profesori cu o cultură solidă, curioşi, activi intelectual, dispuşi să privească şi cerul, nu doar degetul care-l arată.

Numărul de ore alocat oricărei discipline este irelevant dacă sunt predate prost, fără a ţine ochii pe obiectivele majore, transversale, predate eventual doar pentru examene. Avem de decenii ştiinţe (exacte şi socio-umane) în şcoală, dar suntem printre cei mai slab formaţi şi necritici cetăţeni ai lumii civilizate. Nu sunt naiv şi nici foarte optimist. „Noua” lege a educaţiei, cea care trebuia să concretizeze proiectul „România educată”, ar fi fost o bună oportunitate pentru a încerca o schimbare a paradigmei, pe principiul ori la bal, ori la spital, oricum, cu greu putea ieşi mai rău ca acum. Este foarte evident că nu o va face, abordarea va rămȃne cea disciplinară, iar discuţia una de suprafaţă, de tipul ce să băgăm şi ce să scoatem din planurile cadru.

Acestea fiind zise, ştiind că arhitectura trunchiului comun rămnâne principial neschimbată, voi spune următoarele.

Este neprofesionist şi iresponsabil să propui orice schimbare fără a o face pe baza unei argumentări limpezi, solide, informate, transparente.

Prima grijă a creatorilor de planuri cadru trebuie să fie interesul elevilor şi nu al profesorilor. Este imoral să construieşti planuri cadru pentru a conserva normele profesorilor, dar este la fel de imoral să distrugi aceste norme şi să bulversezi vieţile unor oameni fără să ştii de ce o faci, într-un mod urechist şi arbitrar.

Dacă se păstrează actuala arhitectură disciplinară (şi am argumentat mai sus că ăsta este cazul), atunci care discipline se vor face şi unde contează. Fie şi pentru simplul motiv că ele fac o selecţie a informaţiei pentru elevi. Problema selecţiei este crucială în practica didactică. Din galaxiile de informaţii disponibile, ce aleg pentru elevii mei? De cele mai multe ori, profesorii rezolvă acest aspect cu manualul. Manualul este o astfel de selecţie, atȃt şi nimic mai mult. Numeroase alte selecţii se pot face. Personal, folosesc puţin spre deloc manualele, prefer să îmi selectez conţinuturile singur. Precizez pentru publicul nespecialist că programa stabileşte doar generic conţinuturile predate, firul ierbii e integral al profesorului. Dar programa unei discipline operează, fie şi la nivel general, această selecţie, într-un sistem în care profesorii nu îşi asumă riscuri şi nu manifestă de obicei curaj în această privinţă (de ce nu o fac e o altă discuţie).

Aşadar, ca să mă exprim simplu, dacă dispare logica e foarte posibil ca masa elevilor romȃni să nu audă vreodată despre un silogism sau un sofism. Dacă dispare filosofia s-ar putea să nu audă niciodată de Kant şi dacă dispare psihologia să nu înveţe niciodată despre procesele fundamentale ale minţii. Da, e adevărat că oricare dintre aceste conţinuturi s-ar putea regăsi în predarea oricărei discipline dacă profesorii ar gȃndi şi ar acţiona interdisciplinar, doar că am mari dubii că asta se va întȃmpla. Desigur că un profesor de romȃnă ar putea oricȃnd problematiza empatia sau gȃndirea, un profesor de istorie ar putea face oricȃnd referire la mitul peşterii şi un profesor de matematică ar putea oricȃnd explica care sunt tipurile principale de inferenţe, sofismele sau erorile sistematice ale minţii.

Dar profesorii romȃni nu predau aşa în vasta lor majoritate şi nu integral din vina lor. E la fel de adevărat că, indiferent care ar fi conţinuturile selectate disciplinar, de ele se va alege praful dacă nu vom începe să predăm vizȃnd învăţarea de profunzime, adȃncă, transformativă (cȃţi profesori pot explica noţiunea de învăţare profundă, darămite să gȃndească tehnici eficiente pentru a o pune în operă?). Dar nu, nu vă grăbiţi să aruncaţi vina (doar) pe profesori. Pentru că învăţarea profundă nu vine niciodată ca simplu rezultat al unor tehnici, ci şi pe baza unor disponibilităţi şi aplecări structurale, de adâncime ale elevilor.

Curiozitatea nu e doar o caracteristică psihologic㸠nici disponibilitatea de a învăţa, ele sunt posibilităţi ale fiinţei umane care prosperă dacă sunt susţinute social, dacă valorile societăţii le susţin, dacă oamenii le consideră demne de urmărit, dacă le văd ca pe nişte căi spre succes şi spre împlinire. Or, aici stăm cumplit. Pentru că modelele dominante de succes în Romȃnia nu au de-a face nici cu învăţarea (darămite cea profundă, sinuoasă, care cere efort), nici cu educaţia.

Cercuri vicioase în cercuri vicioase în cercuri vicioase.

În interiorul lor, profesorul bun şi pasionat e aproape mereu singur, luptȃndu-se cu cu cinismul, prostia şi obtuzitatea din jur, mereu pe cale să renunţe, adeseori cedȃnd, uneori rezistȃnd mirabil şi aproape inexplicabil.

Cercurile vicioase nu pot fi sparte decȃt de politici foarte curajoase, cu adevărat reformatoare, care să lase loc altor valori, altor moduri de a face, altor căi ale emulaţiei, altor mentalităţi.

O reformă urgentă care se amȃnă indefinit.

Citește și:
Ministerul Educației anunță că nu-și asumă varianta planurilor-cadru pentru liceu din proiectul de lucru al instituției, după ce mai multe voci din mediul academic au criticat schimbările
Logica și psihologia trebuie să fie studiate în liceu, spune, cu argumente, inteligența artificială / IA poate găsi motive și pentru renunțarea la cele două materii, dar insistă pe păstrarea lor pentru abilitățile critice și de comunicare și “înțelegerea mai profundă a comportamentului uman”
Mircea Miclea, despre posibila eliminare a Psihologiei și Logicii de la liceu: Este o proiecție a minții celor care au decis planurile cadru – ilogică și lipsită de empatie, de sensibilitate pentru ceea ce este necesar pentru elevi
Daniel David, despre schimbările propuse în planurile-cadru pentru liceu: A elimina aspectele fundamentale de fizică și chimie de la real e ca și când am vorbi despre cerc pătrat. Zona umană elimină cele două materii care contribuie la definirea ta ca om
SURSE Planurile-cadru pentru liceele tehnologice duale. Mai puține ore de Matematică, pentru clasele XI-XII, și fără ore de Fizică, Chimie, Biologie și Geografie în trunchiul comun al tuturor specializărilor – proiect
Liceenii care nu participă la orele de Religie vor studia disciplina „Perspective globale“, din clasa a IX-a până într-a XII-a, la toate profilurile și specializările, cu excepția liceelor teologice, conform proiectului de planuri-cadru – surse
SURSE Toți elevii de liceu vor avea două ore de matematică, inclusiv cei de la uman, în trunchiul comun, în clasele IX-XII, potrivit unui proiect de modificare a planurilor-cadru
SURSE Logica și psihologia nu ar mai fi studiate la profilurile uman și real, potrivit noilor planuri-cadru de liceu – proiect
SURSE Noile planuri-cadru pentru liceu – profil real. Fizica, chimia, biologia și geografia, eliminate din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a, și lăsate la decizia elevilor
Rezultate BAC 2021: 10% dintre elevii care au ales Logică la examenul de Bacalaureat au luat nota maximă. A fost cel mai mare număr de note de 10 din ultimii 8 ani

9 comments
  1. Gasesc edificatoare pentru situatia prezenta a sistemului de educatie tocmai modalitatea in care se formuleaza comentariile la articol. Acuzator, prin atac la persoana, fie si mascat de aparenta politete si eruditie, desfintind propuse solutii fara oferirea de alternative si, mi se pare cel mai grav, fara o viziune. Exact asa arata invatamintul romanesc, cu tot cu pretinsele lui reforme prezente sau trecute.

    Surprins de tonul comentariilor, am recitit articolul, cautind dispretul autorului fata de restul colegilor profesori sau fracturi in logica discursului ori lipsa de argumentatie. Nu le-am gasit pe nici unele. Am regasit, precum la prima lectura, o atitudine onesta si implicata a autorului fata de un sistem in deriva. Am descoperit o posibila solutie, desigur, fara pretentii de panaceu universal, la tot mai des intilnita lipsa de curiozitate a elevilor. Curajul unui profesor de a preda altfel decit propune obtuza reglementare actuala (in toate formele ei birocratice si administrative) ar trebui mai degraba salutat. Conservatorismul, oricit de justificat, ar trebui totusi insotit macar de dinamism.

    Totusi, reforma unui sistem nu va veni niciodata de la baza sistemului. Sute de mii de indivizi nu pot fi inlocuiti peste noapte. Pentru ca nu exista acum sute de mii de alti indivizi mai buni. Si oricum, cine i-ar alege? Ei vor putea eventual sa apara in timp (destul de indelungat) daca societatea in ansamblul ei (dar neaparat stimulata de la virf) isi va dori asta. Cind niste oameni cu o viziune coerenta au conceput o reforma acum mai bine de 10 ani, exact sistemul a facut tot ce a stiut mai bine sa impiedice punerea ei in practica. Era acea reforma cea mai potrivita? Cine poate sa raspunda? Cine oare a citit-o in ansamblul ei ca sa o judece? Totusi, am facut-o praf si pulbere. Pentru ca in x sau y punct nu ne era convenabila. Specialistii vor fi intotdeauna in minoritate.

    Eu unul ii multumesc d-lui prof. Castaian ca isi asuma cu adevarat rolul de educator, de formator, de invatator. Nu am intilnit inca profesori de calitate, care au primit recunostiinta elevilor si care sa nu fi fost, pe linga profesori de… si educatori, formatori, invatatori. Nu inteleg cum ar putea fi predata ORICE disciplina fara referiri la alte domenii. Nu inteleg cum poate fi captat interesul elevului si stimulata curiozitatea lui fara a-i intelege nevoile sau a-i cunoaste aspiratiile. Nu inteleg cum s-a putea face educatie fara adaptarea profesorului la particularitatile elevului sau a grupului de elevi. Mie imi pare ca d-l prof. Castaian exact asta incearca sa faca: sa le ofera elevilor o sansa la educatie.

    *Sigur ca e de blamat! Stabileste o bresa prin care inertia noastra, a celorlalti profesori poate deveni vizibila. Sa-l desfintam. Poate, reducindu-l la tacere si pe el, reusim sa ne pastram intact confortul, rapind totodata sansa la educatie unor elevi. *reactie exagerata si nejustificat ironica la adresa tuturor colegilor care sunt critici fata de orice si oricine, mai putin fata de propria lor persoana, fata de propria lor activitate.

  2. poate Domnul Profesor, nu a înțeles ce înseamnă învățarea profundă, (de aceea este așa laconic in exprimare.) . Invățarea profundă este o chemare internă, nu un strigăt al dascălului . Poate fi declanșată de vreun profesor, dar, nu știm că calități/ defecte trebuie să aibă acel dascăl. Așa că până vom afla aceste lucruri, doar factorul timp alocat poate compensa învățarea profundă. Oricum sa ne uităm bine și la noi, dascălii, nu suntem niste genii, așa cum poate se consideră autorul articolului.

  3. Pentru autor, doar câteva vorbe:
    # Nu e ok sa te dai, una-două, drept exemplu de bună practică, ba chiar impecabilitate;
    # Nu e o constatare abia ieșită din fașă (ca sa faci din asta un big-bang al unui …eseuț) faptul că orice conținut bun, dacă e prost furnizat, este cel mult steril, dacă nu cumva dăunător;
    # A renunța complet la manual poate masca și o lejeritate personală, renunțând să intri în logica/standardul unor autori care …
    # De evitat pleonasme de tipul “bună oportunitate”, oportunitatea în sine fiind bună (bună ocazie etc.);

    1. Domnule profesor Ştefănică,

      Cred că e prima dată cȃnd schimbăm cȃteva replici, nu pot decȃt să regret că acesta e tonul pe care aţi ales s-o facem. În mod normal nu aş răspunde unui mesaj scris astfel, fiind însă vorba de dumneavoastră am să încerc să răspund punctual:
      a) Nu am afirmat explicit şi nici nu am sugerat vreodată că aş fi impecabil. Dimpotrivă, am scris mereu cu onestitate despre erorile mele, despre dubiile şi poticnelile mele. Scriu despre experienţele mele pentru a le prilejui şi altora posibilitatea de a vorbi despre ale lor. Unde dsvtră vedeţi infatuare, eu văd cooperare, împărtăşire de experienţe şi bune practici. Adică felul în care au prosperat toate sistemele performante de educaţie.
      b) „Eseuţul” e despre mai mult decȃt atȃt: regret dacă doar atȃt aţi vrut sau aţi putut pricepe.
      c) Da, îmi iau foarte multe libertăţi în raport cu „standardele” oficiale. Niciodată în defavoarea elevului. Şi o fac, printre altele, pentru a mai ameliora din problemele şi a mai umple din golurile teribile cu care elevii vin după ce au trecut prin mȃna celor care, de regulă cu toate gradele luate, nu se desprind de buchea manualului. De dragul respectării standardelor, desigur.
      d) Aveţi dreptate, am greşit. Nu pot însă să nu recunosc combinaţia aceasta (pe care sunt realmente surprins să o văd şi la dvstră) de ratare a fondului şi vȃnare a greşelilor celorlalţi. E o atitudine atȃt de comună în învăţămȃntul nostru, mai ales la vȃrf. Răul pe care l-a făcut de-a lungul timpului este incalculabil.
      Vă salut cu respect.

  4. Atunci când ai bani doar de o mașină ieftină nu poți cumpăra una de top. Ca să poți accede în top trebuie mai întâi să investești.

  5. Și acum detaliez din alt unghi:
    “hahaiala autorului” -ca să vă citez- ascunde sub preș un derapaj grav care nu poate fi admis.

    Pentru că e vorba ca timp de 2 ani de zile liceeanul de la științele naturii să nu facă deloc 2 din cele 4 științe ale naturii (la alegere probabil la nivel de clasă) = nici măcar o oră pe săptămână la una din biologie, fizică, chimie, geografie.

    Iar geografia nu poate fi aleasă nici ca probă optionala la bacalaureat la acest profil, unde este mult mai relevantă decât religia (nu vorbesc de credință ci de obiectul care ii trebuie in facultate).

    Copilul meu își dorește să devină paleontolog. Are o inclinație cu totul deosebită spre biologie și îi va trebui în facultate alături de geografie. În condițiile actuale el nu va face deloc cel puțin una dintre ele pe o perioadă de 2 ani. Indiferent ce profil teoretic alege.

    Înțeleg că la acest profil real de științe ale naturii el va avea cum să dea bacalaureat la religie și va avea religia (cu profesor mai bun sau mai slab-irelevant) în toți cei 4 ani. Iar dacă nu optează pentru ea, s-a creat artificiul unui alt opțional (poate bun, dar irelevant aici) tot timp de 4 ani. Irelevant sub aspectul importantei fundamentale la profilul ales de catre liceean.Dar dispar complet 2 obiecte vaste, de bază pentru acest profil, nu li se alocă nici o oră ! timp de 2 ani.

    Interdisciplinaritatea se construiește învățând f bine toate aceste domenii într-un număr corespunzător de ore cu profesori buni. Să tai 2 din cele 4 obiecte și numărul de ore să îl aloci pentru tradiții globale sau religie mi se pare o gluma de prost gust. Ca și posibilitatea de a opta pentru un astfel de bacalaureat în detrimentul unui obiect de profil, care te pasioneaza dar pe care nici nu îl faci, nu doar că nu poți să îl alegi la bac.

    S-a făcut religie timp de 9 ani. Pentru restul există liceul teologic, foarte mulți preoți și duhovnici cu care pot dezbate la nesfârșit, “şamd” :d Dacă tot ne luăm peste picior cu interdisciplinaritatea, Dumnezeu e în tot și în toate, îl aprofundează studiind chimia și biologia, geografia și fizica. Și chiar psihologia și logica, care nu au cum să lipsească de la vreun profil, fie el real sau uman.

    E gândit “sistemul” în favoarea unui obiect total aleator profilului ales, în detrimentul și afectandu-i direct evoluția ulterioară, tăindu-i-se accesul la măcar tot același număr de ore la obiectele de profil, câte are la religie de ex. Fară nici o oră și cel mai bun profesor de geografie și fizică (păstrăm registrul multicultural ca dvs, o ora pe saptamana 2 obiecte) tot nimic preda.

    PS “şamd ” într-o argumentare arată exact ce arată pe facebook înjurăturile abreviate. Dar am zis să o preiau de la dvs, să discutăm de la egal, pentru că mișto-ul dvs vis-a-vis de alte obiecte nu putea fi înțeles decât când revenea într-un context în care v-ar fi deranjat și pe dvs. De aceea am dus situația in extremis să vedeți cum se simte cu aceeași gândire aplicată în domeniul spre care ați rămas înclinat…

  6. Lipsa logicii produce monștri. Încă din titlu. 4 ore sau măcar o oră bună contează. Dar dacă nu e nici o oră, dispar obiectele de profil cu totul, nu are cum nici un profesor așa mirobolant ca dvs să interdisciplinarizeze 2 obiecte care se scot de la un profil fară nici o oră alocată. E f simplu:

    0x profesor bun / prost= tot zero. Să zicem că s-ar scoate toate orele pe care le predați dvs la toate disciplinele. Despre ce interdisciplinaritate vorbim atunci? Tot articolul devine irelevant raportat la subiectul cu adevărat grav creat de minister.

    Restul articolului, “hahaiala” cum spuneți dvs…pe scurt:
    Profesorii “slabi” sunt aduși aici în contra-greutate cu dvs -o tehnică folosită josnic, presupunând ab initio că cititorii vă sunt inferiori și reușiți să le mutați atenția de la lucrurile concrete care se modifică și au consecințe reale.

    Incriminarea majorității profesorilor în timp ce 3 sferturi de articol e o odă multidisciplinarității proprii, nu aduce cinste nimănui, dar servește cauzei de a schimba atentia publicului spre alte probleme. Ei bine, suntem sătui de politicieni care incriminează categorii întregi, să iasă ei basma curată – dar o să vă dau un exemplu detaliat mai jos ca să vedeți cum stau lucrurile și din altă perspectivă. *Dacă nu vă interesează, nu citiți, răspunsul meu este în replică la articolul dvs; timpul de “hahaiala” s-a cam scurs.

  7. Ca sa fie ceva predat bine ar trebui sa existe un plan bun, un concept, curriculum, un plan cadru si ce mai e nevoie. Ar trebui sa am o intelegere a situatiei actuale, sa ma gandesc ce sa schimb si cum, [sa predau] si apoi sa evaluez. Nu-i asa didactica?

    >> inginerie de exemplu cu unul care până la 18-19 ani știe maxim tabla inmulțirii
    Aproape sigur o persoana cu TSI (tulburari specifice de invatare) nu va alege ingineria. Cu toate ca un neurodivers cu TSI poate intelege mai bine spatiul decat un om obisnuit. Probabil va alege mai curand arhitectura. Si dupa ce a suferit multi ani in scoala este foarte posibil sa exceleze in acest domeniu. Vezi Norman Foster (sediul Apple), Jørn Utzon (Sydney Opera House), Richard Rogers (Centre Pompidou, Millenium Dome).

    https://dyslexia.yale.edu/story/richard-rogers/

  8. domnu Căstaian, după zicerea dvs ar fi suficient și 1 ora de matematică dacă ea e predată bine. Vă mai numiți profesor dar nu înțelegeți niste aspecte fundamentale. Sunt discipline în special cele din sfera științelor matem, fizica, chimia, biologia dar și din sfera umană (ex filosofia) unde nu ai cum să faci nimic riguros dacă nu ai timp suficient. Că nu poți să explici Kant dacă nu știi nimic din urmă și asta nu poți face dacă nu ai timp și niște oameni care să fi fost capabil să înteleagă niște lucruri, oameni care se formează în timp.Nu poți face inginerie de exemplu cu unul care până la 18-19 ani știe maxim tabla inmulțirii dacă o știe si pe aia….că după unii nu ar fi necesar că de aia există calculator.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

PMB: „Problema consolidării clădirii în care funcționează Colegiul Național „Gheorghe Șincai” nu intră în sfera noastră de competență și nici nu ne-a fost solicitată intervenția pe acest subiect”

„Problema consolidării clădirii în care funcționează Colegiul Național „Gheorghe Șincai” nu intră în sfera noastră de competență și nici nu ne-a fost solicitată intervenția pe acest subiect”, a răspuns Primăria…
Vezi articolul

VIDEO „Credeți-mă, nu voi insista să terminăm repede. Repede este ultimul criteriu“, spunea Klaus Iohannis, în 2018, despre aprobarea legilor România educată, despre care Ligia Deca a anunțat joi că vor fi trecute prin Parlament în procedură de urgență, ca să fie aplicate „în cel mai scurt timp posibil“

Proiectele legilor Educației vor trece prin Parlament într-o procedură de urgență, dezbătute într-o comisie comună, conform declarației ministrei Educației Ligia Deca, fost consilier prezidențial la Cotroceni. „În cel mai scurt…
Vezi articolul