SURSE Propunerile Cotroceniului pentru Planul Național de Redresare și Reziliență: Secțiune sectorială cu titlul România Educată, rețea pilot de 200 de școli verzi, construirea a 200 de creșe, programul „primul student din familie” și digitalizarea sistemului

2.477 de vizualizări
Foto: presidency.ro
Alocarea celui mai mic buget pentru Ministerul Educației, prin raportare la PIB, din ultimii 30 de ani, va fi „compensată” prin fondurile alocate pentru proiecte din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Propunerile de proiecte care ar putea să fie finanțate din fondurile europene de urgență, făcute la Palatul Cotroceni, includ o rețea pilot de școli verzi, construirea de creșe eficiente energetic și reforma digitală a Educației, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.

Documentul consultat de Edupedu.ro prevede ca în cadrul PNRR secțiunea de Educației să fie numită „România Educată”.

Prima „reformă” conține proiectul Rețeaua școlilor verzi

Este vorba despre „dezvoltarea unei rețele-pilot de școli sustenabile, prietenoase cu mediul, în care există o amplă autonomie decizională, promovând în procesul educațional valorile și prioritățile europene, respectul față de mediul înconjurător și cetățenia activă”. Rețeaua repsectivă ar trebui să aibă 200 de școli care să intre în pilotarea acestui sistem.

„Pilotarea unui sistem care oferă o mai largă autonomie școlilor selectate, în luarea deciziilor (curriculare, financiare, administrative), salarizare diferențiată bazată pe performanță și participare activă în selecția resursei umane, potrvit proiectului. În document este oferit și exemple:

  • introducerea de cursuri la decizia școlii pe teme ce țin de protecția mediului, rolul STEAM (concept educațional ce se bazează pe ideea de educare a elevilor și studenților în cinci domenii: știință, tehnologii, inginerie, arte și matematică, folosind o abordare multi-disciplinară și aplicată) în promovarea sustenabilității, cetățenie activă și multiculturalitate;
  • organizarea și asigurarea resurselor financiare pentru un club al elevilor axat pe neutralitate climatică;
  • prioritizarea și alocare investițiilor în dotări și materiale didactice;
  • stabilirea criteriilor de performanță pentru salarizare diferențiată etc.

Investiții în infrastructura școlară orientate pe următoarele direcții:

  • siguranță (avize ISU, sanitare etc),
  • calitate (spații adecvate, laboratoare de specialitate, dotări) și
  • sustenabilitate (izolare termică, laboratoare de științe ale naturii, panouri solare, amenajare spații verzi, colectare selectivă etc)”. 

Sunt date apoi exemple de investiții:

  • laboratoare cu dotări adecvate pentru promovarea STEAM,
  • laboratoare de științe ale naturii/mediu și sustenabilitate,
  • spații verzi în care biodiversitatea este conservată,
  • organizarea de cluburi ale elevilor axate pe zona de ecologie și protecția mediului etc.
Școli profesionale duale cu acces la universitate

A doua măsură este aici o rețea de școli profesionale în sistem dual, eficiente energetic. Documentul citat prevede „construcția a 8 campusuri de educație profesională de tip dual, în centre universitare mari, ai căror absolvenți au acces la o rută completă, inclusiv învățământ superior”.

„Construcția și dotarea a 8 campusuri de educație profesională ISCED 3-5, eficiente energetic. Vor fi organizate în câte un centru economic și universitar major din diverse regiuni de dezvoltare, urmărind inclusiv să crească accesul la formarea profesională în regim dual pentru tinerii din regiuni monoindustriale sau cu nivel scăzut de activitate economică. Aceste campusuri vor permite elevilor accesul la un număr mare de oportunități de formare practică și continuarea studiilor în sistemul de învățământ superior”, se arată în document.

Creșe eficiente energetic – programe de formare pentru educatori

Propunerile conțin și o rețea nouă de creșe eficiente energetic

Mai exact:

  • „Construcția a 200 de creșe eficiente energetic, necesare pentru a extinde rata de participare la educația ante-preșcolară, care în România ajunge la circa 15%, fiind printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
  • Dezvoltarea unor programe de formare a personalului didactic și de îngrijire pentru unitățile de educație antepreșcolară, cu o amplă componentă practică”. 

Pentru digitalizarea Educației, proiectul prevede realizarea umei platforme de învățământ online. Platformă națională pentru predare online, atât asincron cât și sincron, disponibilă gratuit pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat, care include printre altele: un catalog virtual, o bibliotecă online, manuale și materiale auxiliare în format electronic).

Apare programul „Primul student din familie”

Acest program umărește „facilitarea accesului la învățământul terțiar pentru tinerii din medii dezavantajate atât prin măsuri suport cât și prin asigurarea infrastructurii: cămine, biblioteci și centre de lectură, laboratoare” și are umătoarele componente:

  • „Strategie națională de extindere a accesului la educația terțiară și dezvoltarea Programului Național „Primul student din familie”, care va facilita accesul tinerilor din medii dezavantajate la educația terțiară, prin intermediul unor burse sociale și a altor măsuri de sprijin, cu respectarea principiilor egalității de șanse și a egalității de gen.
  • Construcția sau renovarea de cămine studențești, eficiente energetic, în marile centre universitare, care să ofere cu precădere spații de cazare studenților la programele de licență, reducând astfel costurile indirecte ale școlarității. Se vor concentra în orașele cu cel mai mare deficit (cifre absolute) în asigurarea cazării.
  • Investiții în infrastructură astfel încât să fie sigură, oferind studenților suficiente spații pentru derularea procesului educațional, biblioteci și centre de lectură, centre sportive și spații de recreere, laboratoare cu echipamente de ultimă generație”
Digitalizarea sistemului de educație
  • ”Platformă pentru predarea online. Va include o aplicație sigură pentru predare asincron, mixt sau sincron.
  • Platforma va include toate manualele și auxiliarele utilizate în procesul educațional, în format online, cu titlu gratuit. Autorizarea unui manual sau material didactic va fi condiționată de existența unei versiuni online interactive. 
  • Platforma va permite centralizarea notelor și absențelor, diplomelor și progresului individual, putând oferi inclusiv o statistică de date agregate la nivel național.  
  • Va exista și o bibliotecă de tutoriale, materiale suport, baterii de teste etc. menite să sprijine cadrele didactice și elevii. Totodată, va permite aplicarea de teste online și lucrul pe grupe de elevi.
  • Personalul didactic și didactic auxiliar va fi format pentru a putea utiliza platforma.
  • Administrarea, actualizarea, dezvoltare și gestionarea platformei vor fi garantate și realizate în funcție de nevoile sistemului de educație.

Digitalizarea serviciilor administrative în toate unitățile de învățământ și la nivel de sistem”

Context:

Președintele Iohannis a avut chiar joi, înaintea publicării proiectului de buget, o întâlnire cu ministrul Educației la care s-a discutat exact acest plan PNRR. Au participat ministrul Sorin Cîmpeanu, secretarul general al ministerului, Ioana Lazăr și secretarul adjunct al ministerului Sorin Decă, precum și consilierul prezidențial pe Educație, Ligia Deca.

De menționat că prima mutare pe care a făcut-o Sorin Cîmpeanu când a primit portofoliul Educației a fost să semneze Adresa nr 1/24.12.2020 către Secretariatul General al Guvernului prin care a solicitat detașarea pe postul de secretar general al ministerului a Ioanei Lazăr. Aceasta fusese dată afară de pe această poziție pe 8 decembrie prin solicitarea fostului ministru Monica Anisie.

Președintele Iohannis a făcut după întâlnire o declarație de presă în care a menționat exact relocarea fondurilor din PNRR spre modernizarea educației, a infrastruturii, a laboratoarelor școlare și pentru digitalizarea Educație:

  • „Ce se poate face – am reușit să cristalizăm câteva domenii unde putem să facem diferența cu acești bani europeni. Aș menționa câteva din aceste domenii.
  • Primul, digitalizarea – învățământul românesc trebuie să fie digitalizat. Asta, sigur, înseamnă și calculatoare, și tablete pentru toții elevii, dar înseamnă, în realitate, mult mai mult. Înseamnă platforme digitale pentru învățământul on-line, fiindcă o să mai avem învățământ on-line. Înseamnă digitalizarea întregului sistem școlar. Trebuie să avem, odată și odată, toate datele la un loc. Trebuie să ne pregătim pentru învățământ on-line, însă învățăm din lecțiile pandemiei. Este nevoie de materiale pentru învățământul on-line, este nevoie de materiale auxiliare, este nevoie de pregătirea profesorilor și învățătorilor pentru învățământul on-line, fiindcă învățământul on-line nu este același ca învățământul față-în-față. Deci, digitalizarea este un capitol mare și greu și poate fi rezolvat cu acești bani europeni.
  • Capitolul dotare – nu s-au mai făcut dotări în școlile românești de foarte mulți ani. Este nevoie de enorm de multe lucruri! Calculatoare, tablete am menționat deja, mobilier școlar, este nevoie de dotarea laboratoarelor, este nevoie de dotarea bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor școlilor cu material didactic, material didactic auxiliar. Deci, un capitol foarte mare, care, din păcate, în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat.
  • Capitolul modernizare – cu toții ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulțumesc profund: școli care nu sunt autorizate, școli care nu au toate dotările necesare, școli care, pur și simplu, nu au ajuns în secolul XXI. Deci, modernizarea școlilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate aceste probleme: putem să dotăm școlile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalațiile sanitare, cu protecția împotriva incendiilor și putem să aducem școlile în secolul XXI din punct de vedere al dotărilor.
  • În secolul XXI, cu toții ne dorim să avem un mediu curat, cu toții ne dorim să întreprindem toate măsurile pe care putem să le întreprindem pentru a preveni încălzirea climei. Și se poate, se poate și la nivel de școală. Și aici nu vorbesc doar despre educația pentru un mediu sănătos, de educația pentru a ne implica în prevenirea schimbărilor climatice, mergem mult mai departe. Putem să construim, să avem școli verzi, școli unde elevii învață despre aceste lucruri, dar unde școala este o școală verde – unde se produce energia alternativă, unde se respectă circuitele materialelor și așa mai departe. Putem să dăm exemple care pe urmă vor fi generalizate.”

Reamintim că în forma inițială PNRR a fost respinsă de Comisia Europeană, în program fiind trecute la capitolul Educație investiții în colegiile centenare, pentru majoritatea fondurilor disponibile (500 mil euro). Inițial, alocarea pentru Educație din cele 30,5 miliarde euro era de 1,05 miliarde euro. În programul de guvernare al Cabinetului Cîțu Educația obține 6% din PNRR.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Scopul Mecanismului de Redresare și Reziliență este de a oferi sprijin pentru investiții și reforme esențiale în vederea redresării sustenabile și pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiții, economiile și societățile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările și portunitățile tranzițiilor verzi și digitale.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național.

Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

Foto: presidency.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

3 comentarii
  1. Noul Experiment Pitesti:

    “… școli sustenabile, prietenoase cu mediul, în care există o amplă autonomie decizională, promovând în procesul educațional valorile și prioritățile europene, respectul față de mediul înconjurător și cetățenia activă”

    Sa traducem:
    “Autonomia decizionala” garanteaza ca directorimea oengista numita in functie politic va face ce stiu ei, adica invatarea dogmei progresiste; “valorile si prioritatile europene” inseamna indoctrinarea neomarxista, antinationala si anticrestina iar “cetatenia activa” creeaza viitoarea generatie de “rezisti” si “tefelisti” a caror maxima dorinta si realizare in viata va fi operatia de schimbare de sex transmisa live pe feisbuc.

    Banuiesc ca la masa de prinz li se va da doar friptura vegetala a la Bill Gates, ca sa fie prietenosi cu mediul… iar pe holuri vor fi nu portrete de domnitori sau scriitori ci portrete cu Soros, Schwab, Freddy Mercury, Nelson Mandela, Elton John, Kamala Harris sau Greta Thunberg. Seara pina sa se intunece (cind sunt nori nici panourile solare scolare nimic) se citesc in grup directivele europene iar in vacante viziteaza muzeul Colectiv sau ard portretele lui Trump (format timbru, sa nu incalzeasca planeta).
    Fara manuale, fara profesori, fara examene, fara note – intra toti, ies toti diferenta fiind doar ca la iesire au cu 180 de vaccinuri facute mai mult decit cele 45 de la intrarea in “scoala”.

    Dobitoci patentati, sfertodocti mindri, ignoranti veseli = viitorii sclavi fericiti, executantii docili, politicienii de elita.

  2. >> 200 de școli
    Ce o sa faca? O sa renoveze scolile astea de tip spital? Sau o sa construiasca scoli moderne, cu arhitectura specifica, care sa permita folosirea metodelor (post)moderne de invatare, cu sala de mese, spatii de socializare, clase moderne, laboratoare etc. ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like