Comisia Europeană sprijină industria auto, sector care ar putea pierde 400.000 de locuri de muncă până în 2040 din cauza concurenței cu SUA și China, a lipsei competențelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) în sectorul industrial și din cauza costurilor mari de producție. Declarația vine de la vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu. Aceasta a anunțat că „este necesar să acordăm o atenție deosebită consolidării învățământului profesional și tehnic”.
Comisara europeană s-a declarat „deschisă pentru o colaborare strânsă cu industria auto, sindicatele și instituțiile de învățământ pentru a crea parteneriate durabile, care vor pregăti viitorii profesioniști de pe piața auto. Este necesar să acordăm o atenție deosebită consolidării învățământului profesional și tehnic”.
Oficialul a anunțat că pe 5 martie va lansa un Plan Strategic de Acțiuni pentru educația în domeniul STEM, care este o componentă cheie a inițiativei Uniunea Competențelor. „Acest plan va oferi instrumentele necesare pentru dezvoltarea competențelor de bază în STEM, solicitate în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv în industria auto”, a explicat Mînzatu.
„De ce Europa sprijină industria auto? Pentru că această industrie este motorul economiei europene. Mai concret, 13 milioane de locuri de muncă în Europa depind de producția mașinilor, dintre care 230 de mii sunt doar în România. Contribuția industriei auto la PIB-ul Uniunii Europene este de aproape 1 trilion de euro”, a precizat Roxana Mînzatu, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Comunicatul integral al vicepreședintei executive a Comisiei Europene Roxana Mînzatu:
„Industria auto din Europa ar putea pierde 400.000 de locuri de muncă până în 2040;
2,4 milioane de angajați vor avea nevoie de o recalificare a competențelor până în 2030.
Cum s-a ajuns aici?
– Concurența cu SUA și China;
– Lipsa competențelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) în sectorul industrial;
– Costurile mari de producție.
Comisia Europeană oferă soluții concrete pentru a sprijini industria auto. Președinta Ursula von Der Leyen a lansat Dialogul Strategic cu reprezentanţii industriei pentru a crea investiții și noi locuri de muncă.
Care este contribuția mea în acest Dialog Strategic? – Să ofer oamenilor din industrie oportunități reale pentru dezvoltarea competențelor și calificarea acestora!
Astăzi m-am întâlnit cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto precum: transport, producție, cât și voci importante din domeniul investițiilor europene. Mă preocupă în mod deosebit expertiza valoroasă pe care o pot oferi ei pentru a înțelege cum Europa poate sprijini sectorul auto.
Pe 5 martie vom lansa un Plan Strategic de Acțiuni pentru educația în domeniul STEM, care este o componentă cheie a inițiativei Uniunea Competențelor. Acest plan va oferi instrumentele necesare pentru dezvoltarea competențelor de bază în STEM, solicitate în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv în industria auto.
Sunt deschisă pentru o colaborare strânsă cu industria auto, sindicatele și instituțiile de învățământ pentru a crea parteneriate durabile, care vor pregăti viitorii profesioniști de pe piața auto. Este necesar să acordăm o atenție deosebită consolidării învățământului profesional și tehnic.
De ce Europa sprijină industria auto? – Pentru că această industrie este motorul economiei europene. Mai concret, 13 milioane de locuri de muncă în Europa depind de producția mașinilor, dintre care 230 de mii sunt doar în România. Contribuția industriei auto la PIB-ul Uniunii Europene este de aproape 1 trilion de euro.”
Informații de background
Roxana Mînzatu este adjuncta președintei Guvernului Uniunii, Ursula von der Leyen, și conduce un portofoliu care conține și responsabilitățile fostului comisar european pe educație. Vicepreședintă executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu a declarat pe 4 februarie 2025, în prima vizită oficială în România, că Europa „are nevoie de o refocusare pe aceste tipuri de abilități cheie: STEM, digital. Fără acestea să nu ne supărăm după aceea că discutăm doar de migrație”.
Întrebată în cadrul conferinței de presă organizate în urmă cu 10 zile la București ce așteptări are, prin prisma competențelor-cheie europene și a țintelor europene privind educația și formarea, de la schimbările curriculare la nivel de liceu anunțate de România, Roxana Mînzatu a răspuns:
- „Așteptările noastre pentru a fi puternici, până la urmă, și în această competiție globală sunt ca abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale dacă mă întrebați concret. Aici ne uităm, pentru că avem nevoie de aceste abilități pentru orice plan legat de competitivitate industrială pe termen mediu și lung al Europei. Nu mai avem ingineri, sectorul apei nu are cu cine să mai lucreze. Și dacă vorbești despre industria de apărare, tot despre oameni tehnici avem nevoie și la nivelul învățământului profesional și tehnic și universitar. Și totul pornește de la copiii care odată performau la matematică, de la profesorii de matematică și de la, până la urmă, acest filon și această tradiție care în Europa de Est au fost destul de puternice, nu doar în România, de a avea copii buni în zona asta de STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Nu o să comentez despre conținutul curricular și al programelor școlare, în sensul acesta trebuie să subliniez încă o dată: Comisia Europeană nu are competențe legale, conform tratatelor, în zona de educație. Statele membre decid câte ore de sport, de religie, de istorie, de geografie pun în programe. Dar evident că avem niște obiective comune și avem finanțări pentru a sprijini statele membre. Avem recomandări prin care încercăm să ajungem până la urmă, iată, la niște rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA. Suntem împreună în UE și pentru această abordare noi venim cu sprijin prin programul Erasmus, prin care noi finanțăm nu doar mobilități, dar efectiv și crearea de modele de politici educaționale. Sau propunem să creăm aceste Alianțe ale școlilor, Alianțe ale universităților europene, Diploma europeană prin care cumva să și învățăm unii de la alții să oferim mobilitate copiilor, profesorilor și să creștem astfel calitatea educațională.
- Esențial pentru ceea ce Europa vrea să facă împreună, și anume să fie puternică economic ca să poată să fie în siguranță să ofere locuri de muncă, are nevoie de o refocusare pe aceste tipuri de abilități cheie: STEM, digital. Fără acestea să nu ne supărăm după aceea că discutăm doar de migrație. Sigur, migrație legală și am și acest rol în portofoliu, să mă ocup de acest concept numit Talent Pool, un instrument prin care să vedem, când nu găsim resursă umană, talent local, cum putem să atragem de la state terțe oameni pregătiți pentru a răspunde nevoilor noastre. Dar aș vrea să discutăm despre ce putem face aici, în interiorul Uniunii Europene, și noi putem să sprijinim statele membre să facem să fim mai performanți. Acum evident că finanțăm cu Fondul Social European într-adevăr, dar este decizia Ministerului Educației și a Ministerului Fondurilor cum investesc aceste resurse, inclusiv instruirea profesorilor, inclusiv crearea de conținuturi educaționale, suport pentru clasă, dotarea sălilor de clasă. Dar cum se întâmplă aceste lucruri nu este un dictat din Bruxelles sau din Comisie. Noi avem o relație de colaborare și atât, în privința conținuturilor”.
Declarațiile oficialului european vin în contextul în care Ministerul Educației condus de Daniel David a pus în dezbatere publică vineri, 31 ianuarie 2025, proiectele noilor planuri-cadru pentru liceu. Este vorba despre documentele care conțin disciplinele de liceu, parte a reformei curriculare care ar urma să se aplice începând cu clasele de a IX-a din septembrie 2026.
Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat ca prioritate pentru acest nou mandat al său de conducere a executivului european aplicarea unui plan strategic pentru educația în domeniul STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), în limba română ȘTIM, al cărui obiectiv este remedierea declinului îngrijorător al performanțelor și a lipsei cadrelor didactice calificate în domenii legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică. Detalii aici.
Alte priorități ale Comisiei Europene legate de educație și piața muncii, anunțate de Ursula von der Leyen:
- integrarea învățării pe tot parcursul vieții în educație și în carierele profesionale, precum și sprijinirea formării și a perspectivelor de carieră ale cadrelor didactice,
- finanțarea competențelor în cadrul bugetului UE pentru a ne asigura că aceasta este mai bine corelată cu piețele forței de muncă,
- inițiativă privind portabilitatea competențelor, pentru a ne asigura că o competență dobândită într-o anumită țară este recunoscută și în celelalte țări,
- strategie europeană pentru educație și formare profesională, în special pentru a crește numărul de persoane cu o diplomă EFP de nivel secundar.
Citește și:
Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă cu educația, Roxana Mînzatu, despre schimbarea curriculumului de liceu în România: Statele decid câte ore de sport, religie, istorie, geografie pun. Dar Europa are nevoie de focus pe STEM și digital. Fără acestea, să nu ne supărăm că discutăm doar de migrație
Religia, materie la care elevii pot alege să nu participe, are de două ori mai multe ore în trunchiul comun decât Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia, în proiectul de planuri-cadru pentru liceu
O „Agendă UE a Profesorilor” și Planul strategic pentru educația STEM – printre sarcinile pe care le are Roxana Mînzatu, propusă comisar responsabil cu educația și competențele în viitoarea Comisie Europeană
UPDATE România a primit portofoliul care acoperă Competențele și Educația pentru Roxana Mînzatu, în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen / Cât de important este acest post
Plan strategic pentru educația în domeniul STEM, pentru a remedia declinul performanțelor elevilor și lipsa profesorilor, prioritate a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în noul mandat
România a reușit să atragă doar 500 de milioane de euro din cele 3,5 miliarde pentru investiții în Educație, prin PNRR, în trei ani și jumătate de la aprobarea programului / Toți banii trebuie folosiți în următorul an și jumătate, până în 31 august 2026, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene
Comisarul european desemnat pentru portofoliul educației, Roxana Mînzatu: Avem deficiențe majore de competențe în domenii-cheie ca științele, tehnologia, ingineria și matematica. Asistăm la o deteriorare a competențelor de bază ale tinerelor generații
Roxana Mînzatu, la audierile din Parlamentul European: Alianța Școlilor Europene este direcția pentru o ofertă mai bună pentru tânăra generație, inspirată de alianțele universitare europene / Voi propune o inițiativă privind portabilitatea competențelor
UPDATE România a primit portofoliul Competențe și Educație pentru Roxana Mînzatu, în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen / Cât de important este acest post
Raportul Draghi, document-cheie menit să ghideze politicile Comisiei Europene: Educația trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării europene, pentru a stăvili declinul economic și a întări competitivitatea pe continent
Redacția
G4Media.ro
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter