România înregistrează o pondere a posturi neocupate în școli de două ori mai mare decât în urmă cu un deceniu și ajunge la un nivel peste media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În același timp, se remarcă printr-o pondere substanțială a profesorilor în vârstă și prin lipsa unor alternative pentru intrarea în sistem a celor din alte domenii. Situația este descrisă în raportul anual al OCDE „Education at a Glance 2025”, dat publicității marți. Documentul oferă date ce ajută la formarea unei imagini privind situația numărului de profesori în România, țară unde profesorii sunt afectați în prezent de măsuri din Legea Bolojan ce vizează creșterea normei didactice sau reducerea plății cu ora.
Când raportul OCDE a fost prezentat sumar într-o conferință organizață marți, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a discutat pe marginea angajării de cadre didactice și a prezentat date unde „România se situează în zona bună” și altele relevante pentru „cea rea”. Cu această ocazie, el a punctat că România stă bine în ceea ce privește numărul mic de profesori necalificați (2% din total), dar probleme majore de angajare a profesorilor de fizică, dar și de chimie, tehnologia informației sau matematica” – Detalii aici.
- Situația deficitului de profesori calificați pe domenii a fost prezentată detaliat în precedentul raport anual al OCDE „Education at a Glance 2024”. Noua ediție aduce, însă, în atenție o serie noi de date „macro”, ce arată o problemă de fond pentru angajările în sistem.
Creștere majoră a ponderii posturilor de profesori rămase neocupate, în 10 ani
Nota pentru România ce însoțește „Education at a Glance 2025” prezintă sumar situația deficitului de profesori din țară. Ea spune că, în medie, 1,9% din posturile de profesori rămân neocupate la început de an școlar, comparativ cu o medie OCDE de 1,6%.
Raportul detaliat oferă, însă, o imagine mult mai cuprinzătoare cu privire la situația din țară.
România este încadrată în rândul țărilor unde posturile de profesor sunt scoase la concurs la nivel central și prezintă datele privind locurile rămase vacante din cauza lipsei de concurenți care îndeplinesc cerințele:
- Astfel, ponderea locurilor rămase neocupate la începutul anului școlar 2022-2023, luat ca referință în analiza OCDE, era de 1,9%. Procentul este de aproape două ori mai mare decât în 2014-2015 (1%). Comparativ, în alte țări cu același sistem de angajări, din cadrul OCDE, situația este cu totul alta privind ponderea posturilor rămase neocupate: Japonia – 0,2%, Franța – 0,1%, Coreea de Sud – 0%.
- Pe de altă parte, procentul locurilor neocupate raportat de România pentru 2022-2023 este de două ori sau chiar de cinci ori mai mare decât țări din regiune unde angajările se fac autonom, la nivel de școală: Letonia – 1,1%, Polonia – 1%, Bulgaria – 0,4%.
Situația în România este, totuși, considerabil „mai bună” decât țări cu deficit major de profesori luate în calcul comparativ de OCDE, țări precum Suedia (5% posturi neocupate în 2022-2023, în scădere de la 7% în 2014-2015) sau Austria (4,6% în 2022-2023, de peste două ori mai mult decât cu 10 ani în urmă).
Vârsta profesorilor: mai puține cadre didactice tinere, mai multe cu vârste de peste 50 de ani
O altă evoluție semnalată de „Education at a Glance 2025” este situația cadrelor didactice din punct de vedere al vârstei. În cazul României, ponderea profesorilor de gimnaziu cu vârste de sub 30 de ani a scăzut, iar cea a profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a crescut în ritm mai alert decât media OCDE, pe parcursul ultimului deceniu.
În cazul României, se remarcă:
- O întinerire a cadrelor didactice în învățământul preșcolar, unde ponderea profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a scăzut abrupt, de la 35% în 2013 la 21% în 2023.
- O stagnare în cazul profesorilor de școală primară (variații de 1 punct procentual între 2013 și 2023 atât pentru profesorii de sub 30 de ani – 12%, cât și pentru cei cu vârste de peste 50 de ani – 30%
Dar, în cazul profesorilor de gimnaziu, evoluțiile au fost semnificative. Astfel, ponderea profesorilor tineri a scăzut de la 13% în 2013 la doar 8% în 2023, iar cea a profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a crescut de la 29% la 32% în același interval.
Diferențele sunt mai mari decât evoluția medie la nivel OCDE, de doar 1 punct procentual în cazul profesorilor de sub 30 de ani (de la 10%la 9%) și de 2 puncte procentuale în cazul celor de peste 50 de ani (de la 36% la 38%).
De notat, pe de altă parte, că procesul de îmbătrânire la nivel OCDE este mult accelerat de situația din mai multe țări unde se înregistrează diferențe de peste 8 puncte procentuale în ultimul deceniu, în ceea ce privește ponderea profesorilor de peste 50 de ani. Ponderea cea mai ridicată a acestora (peste 45% în 2023) se înresitrează în țări din estul Europei și câteva alte țări europene: Lituania, Letonia, Grecia, Portugalia, Estonia, Italia (chiar și în pofida unei scăderi de la aproape 70% la 52%), Ungaria, Slovenia, Bulgaria, Islanda.
Accesul în carieră: nicio rută pentru alternativă pentru persoane din alte domenii
Tot nota de țară mai arată că România nu oferă căi de acces în cariera didactică pentru persoane din alte domenii de activitate, așa cum oferă majoritatea țărilor OCDE care prezintă astfel de date.
Potrivit raportului OCDE, 16 din 28 de țări care au astfel de date precizează că au adoptat rute de acces pentru cei care incep cariera didactică drept o a doua carieră. Printre rutele menționate: angajări pe baza experienței anterioare, formare țintită pentru activități academice, certificări speciale. Iar în 7 din cele 16 țări au fost adoptate soluții pentru ca profesioniști din alte domenii să ocupe posturi didactice în timp ce urmează procese de formare didactică.
România figurează, însă, în rândul celor 12 sisteme de educație (Costa Rica, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovenia, Spania, Turcia, Anglia și Belgia – comunitatea franceză), unde toți cei care doresc să schimbe cariera pentru una didactică trebuie să urmeze aceleași procese de formare ca ceilalți candidați pentru posturi de profesori calificați.
Iar România figurează printre țările care declară drept „importante” sau „foarte importante” două zone de intervenție ale politicilor naționale: îmbunătățirea statutului profesorilor, respectiv atragerea de noi candidați către profesie, dar nu consideră importantă deschiderea de noi rute de acces în carieră, cum fac 70% dintre țările membre OCDE sau partenere.
Citește și:
BREAKING România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023 / Un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc – Raportul anual OCDE „Education at a Glance 2025”, despre efectele cheltuielilor mici și ale lipsei de acțiune în educație
La concursul pentru angajare în învățământ din acest an au venit doar 200 de candidați pentru examenul de profesor de Fizică, deși există 700 de locuri libere, anunță Sorin Ion, secretar de stat al Ministerului Educației
România – mult în urma mediei OCDE la rezultatele educației, de la finalizarea studiilor liceale și universitare și integrarea pe piața muncii la cheltuielile per elev și student, arată raportul internațional Education at a Glance 2024, în a doua ediție comparativă cu date despre învățământul românesc
C.I.
Cristian Pantazi
Raluca Pantazi
12 comments
Au micșorat numărul de elevi din clase, astfel au crescut numărul de clase deși a scăzut numărul de elevi per total, iar rezultatele sunt dezastruoase, profesorii sunt praf la școală, iar de aici tot ei profită – meditații . oricâți bani ar lua ca salariu
BĂI idiotule (edupedu, nu cenzurați, mi-a sărit muștarul, nu mai am răbdare cu trolii și proștii), numărul de elevi în clasă a scăzut oficial din 2023 cu adoptarea noi legi, a început să aibă efecte timp de 1 AN și tu vrei rezultate mai bune la învățare deja?! Nici n-au avut timp să respire mai bine că nu mai erau atât de înghesuiți și a venit cretinul ăsta să comaseze școli și să dubleze numărul de elevi în clasă, ai răbdare să vezi ACUM rezultate, nene!
Ai auzit și tu de meditații, nu știi ce-s alea și la ce discipline se practică, dar scrii, că așa v-au dat ordin ăia pe unitate. Nu vă crapă obrazul, nesimțiților?
În maxim 5 ani profesorii de matematică, fizică, chimie și biologie vor fi o raritate prin școlile din România! La ce mincinoși incompetenți ne conduc va fi o minune dacă nu vor închide școlile pentru a reduce DEFICITUL! Deficitul care este întreținut de sponsorizările pentru Ucraina și Moldova și de împrumuturile pentru înarmare. CORUPȚIA LA VÂRF E O NORMALITATE ÎN ROMÂNIA! Au ajuns să fure poșete la evenimente prin străinătate! DEMISIA HOȚILOR!!!
🤣🤣🤣
Femeile de serviciu vor face reconversie sau vor aduce nepalezi.
O idee mai bună ar fii să se dea examen doar din Religie că oricum o „fac” din clasa pregătitoare până in clasa a 12-a 🤣🤣🤣🤣
Minciuni, Minciuni, Minciuni !
România e specială! Nu e ea în rândul lumii OECD. Mulțumim că acum intuim, după acest 70%, gradul de excepționalism al politrucilor și fanilor lor.
Niste facultăți au dublat prețul la masterele didactice, ce poate fi mai mizerabil decât acest simptom de agonie a lor? Așa vreți? Să faceți accesului mai dificil, pentru incompetenții voștri, politrucilor, ce vor fi disponibilizați din agenții și vor căuta de muncă la predat logică sau te miri ce știință?? Doam’ ferește!
Posturile alea „libere” sunt, de fapt, ocupate de personal titular cu plata la ora sau a doua norma in intelegere cu directorul si inspectoratul. In practica nu sunt niciodata libere. Nu credeti?! Va dau exemplu concret: gradinita 46, strada marmurei, sector 1, bucuresti. Acolo nu exista niciun profesor in invatamantul prescolar care sa nu faca tura dubla la clasa, nicio clasa nu are 2 „educatoare” la grupa cum e normal! Cele care au si gradatie de merit pleaca acasa cu peste 2300 euro net la combinatia asta! E ca pare ca merita totusi invatamantul pentru cei descurcareti din fire?! Tot in cartier avem invatatoare care preda si limba romana la gimnaziu in aceeasi scoala si care detine si 4 after school-uri!
Buna ziua, astfel de statistici sunt utile, intr-adevar, pentru ‘punerea in context’. Dar fara o strategie pe termen lung si obiective concrete si masurabile pe termen scurt si mediu nici o ‘reforma’, oricat de bine intentionata nu va rezolva nimic. Iar pentru asta e nevoie de toti ( poate mai putin de politicieni😁).
Nu știu în alte părți cum e, dar noi ne-am pricopsit la școala cu 2 suplinitori veniți la plata cu ora. Toți peste 65 ani. Bravo lor, dar nu le fac față celor mici.
Pe ei i-a atras david în sistem.
Evident, au mai rămas cateva ore care si acum își caută profesor. Dar sunt sigur ca david s-a gandit si la aceasta situație, ca un mare strateg ce e.
Bineînțeles, niciunul dintre profesorii de anul trecut nu a mai vrut ore suplimentare.
de unde sa fie lipsa de profesori, daca bolojan a dat afara suplinitorii cu miile.
Asa se vrea.Sunt oameni calificați care au cerut ore și sub diferite pretexte au fost refuzați.
Dacă vi se pare că acum sunt mai puțini, stați să vedeți ce vine. La statutul profesorului, la locul în societate, la veniturile pe care le ai în special când începi o carieră, la stabilitatea riscată (guvernul se screme din răsputeri să o distrugă și pe aia), CINE credeți că mai vine din urmă?
Doi-trei oameni cu vocație și spirit de sacrificiu (care se vor trezi foarte repede la realitate) și restul? Turma, cei care n-au loc în altă parte. Dacă vi se pare că acum profesorii sunt slab pregătiți – vi s-a repetat mantra asta până când ați început să o credeți, ia să vedem cum vor fi cei din viitorul apropiat. Mai ales că se sugerează, nu foarte subtil, că ar fi cazul să fie abandonate căile tradiționale de intrare în profesie și să fie angajate persoane pregătite… la școala vieții, din câte se pare.