Cîmpeanu: Liderul PNL Bârlad numit director școlar nu mai e președinte, a rămas director / Legea “nu îi dă dreptul ministrului să se implice”, dar “am făcut în așa fel încât să îi aducem la cunoștință că nu poate fi și președinte, și director”

1.930 de vizualizări
Sorin Cîmpeanu, despre politizarea școlilor și cazul din Bârlad, la Digi 24 / Sursă foto: Captură video
Liderul PNL Bârlad, Georgică Vulpe, acuzat că a încălcat legea prin preluarea unei poziții de director de școală în timp ce era liderul local al unei formațiuni politice, “a ales să fie director, a renunțat la a mai fi președinte. Adică și-a dat demisia din funcția de președinte”. Anunțul a fost făcut miercuri seară, într-un interviu acordat Digi 24, de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta spune că decizia lui Vulpe a survenit “de când am făcut în așa fel încât să îi aducem la cunoștință că nu poate fi și președinte, și director”. În același interviu, în care realizatorul a vorbit despre “intervenția ministrului” fără a provoca o dezmințire a acestuia, Sorin Cîmpeanu a arătat că legea “nu îi dă dreptul ministrului să se implice în aceste numiri”.
  • Edupedu.ro a scris, miercuri, că numele lui Georgică Vulpe, ales în iunie președinte al filialei PNL Bârlad, figurează pe lista persoanelor desemnate în funcții de directori interimari de școală, luna aceasta, de către Inspectoratul Școlar Județean Vaslui. Mai precis, el apare ca director la Liceul Tehnologic “Petru Rareș” din localitate. Cazul a fost semnalat de senatorul USR-PLUS Ștefan Pălărie, care a scris, marți, pe Facebook, că alți șapte profesori din liceul bârlădean unde a fost numit liderul local al PNL au fost detașați directori interimari la alte unități de învățământ.
  • Potrivit Legii Educației Naționale, “directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional”.

Ministrul a fost întrebat, la Digi 24, cum se face că mai mulți profesori din aceeași școală, condusă de Georgică Vulpe – liceu tehnologic despre care senatorul Pălărie afirmase, citând un mesaj primit, că anul acesta a avut rezultate foarte slabe la Bacalaureat – au fost numiți directori interimari la alte școli. Sorin Cîmpeanu a propus, în răspuns, ideea că ar fi “o școală foarte valoroasă”.

Sorin Cîmpeanu a spus că Georgică Vulpe va fi director până va fi organizat concursul de directori, iar întrebat dacă inspectorul care l-a numit mai rămâne în funcție și e bun în ceea ce face, ministrul a răspuns: “în măsura în care a anticipat că [Georgică Vulpe] își va da demisia din funcția politică…”. Întrebat ce se întâmplă în măsura în care “nu a anticipat”, ministrul a răspuns: “În măsura în care nu a anticipat, a aflat”. 

El a spus că nu este “confortabil” cu ce s-a întâmplat la Bârlad și a arătat că nu este un caz singular, dar nu a spus ce măsuri ia și nici nu a detaliat alte cazuri și ce a făcut în privința acelora. Ministrul și-a direcționat discursul către concursul de directori ce va fi organizat în toamnă.

Dialogul de la Digi 24, pe larg: 

Realizator: Îl cunoașteți, domnule ministru, pe domnul Georgică Vulpe de la Bârlad?

Sorin Cîmpeanu: Eu personal nu îl cunosc, dar m-am ocupat de situație.

RealizatorȘtiți cine e? (…)

Sorin Cîmpeanu: E un exemplu că este nevoie de un concurs pentru directori, care să îi privilegieze competența și atât.

Realizator: Foarte pe scurt, ce s-a întâmplat acolo? Ce ați înțeles dumneavoastră la Bârlad?

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles că domnul își dorește foarte mult să fie director de școală. Am înțeles, de asemenea, că legea nu permite să fii și președintele unei structuri de partid, să fii și director de școală.

Realizator: E coleg în PNL cu dumneavoastră. Domnul Vulpe este președintele PNL Bârlad.

Sorin Cîmpeanu: Nu, nu este. Este coleg, dar nu e președinte. Nu mai e președinte, vă dau o veste.

Realizator: De când nu mai e președinte?

Sorin Cîmpeanu: De când am făcut în așa fel încât să îi aducem la cunoștință că nu poate fi și președinte, și director. Și a ales să fie director, a renunțat la a mai fi președinte. Adică și-a dat demisia din funcția de președinte.

Realizator: Și a rămas director?

Sorin Cîmpeanu: Și a rămas director.

Realizator: Păi în momentul în care a fost numit director era incompatibil cu acea funcție.

Sorin Cîmpeanu: Există o perioadă în care ești obligat să alegi. Nu știu să vă spun exact, dar cred că sunt câteva zile. (…) Va fi director până organizăm concursul pe care îl începem pe 14 septembrie.

Realizator: Domnule ministru, nu este singurul. Înțelegem că de la PNL Bârlad, dintr-o singură școală, vreo 4-5 profesori au fost numiți directori în toate școlile din zonă.

Sorin Cîmpeanu: Dacă vreți să mă convingeți de necesitatea organizării unui concurs care să scoată în afara criteriilor factorul politic, să știți că bateți la porți deschise larg. Da, în 14 septembrie va demara concursul, în 15 octombrie cei care vor fi reușit să ia peste 7 la examenul scris, doar aceia își vor exprima opțiunile și se vor prezenta la proba de interviu, care se va derula până în luna decembrie și vor fi numiți începând cu prima zi a semestrului 2, adică 10 ianuarie.

Realizator: Cum a fost numit acest domn director?

Sorin Cîmpeanu: Prin efectul legii, care spune că numirea…

Realizator: Cine l-a numit?

Sorin Cîmpeanu: Inspectorul școlar județean, cu avizul consiliului de administrație al ISJ.

Realizator: Cine a numit ceilalți cinci profesori dintr-o singură școală… Repet, cinci profesori au fost numiți directori în toate școlile din jur. Înțeleg, sper să nu greșesc, colegi de-ai dumnealui.

Sorin Cîmpeanu: O școală foarte valoroasă.

Realizator: Și inspectorul de acolo i-a numit pe acești domni. Domnul inspector de acolo mai este inspector?

Sorin Cîmpeanu: Dacă nu organizăm concursurile, vom avea aceste situații multiplicate la infinit.

Realizator: Sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Repet întrebarea: dacă domnul inspector de acolo cunoștea atât de bine legea, încât a fost nevoie de intervenția ministrului Educației ca să rezolve o chestiune de incompatibilitate limpede, clară – un președinte de partid, local, nu poate fi și director de școală, scrie negru pe alb în lege…

Sorin Cîmpeanu: Și e lege.

Realizator: Și dacă totuși inspectorul de acolo l-a numit pe acest domn, inspectorul de acolo e bun în ceea ce face?

Sorin Cîmpeanu: În măsura în care a anticipat că-și va da demisia din funcția politică…

Realizator: Și în măsura în care nu a anticipat?

Sorin Cîmpeanu: În măsura în care nu a anticipat, a aflat.

Realizator: A aflat. Dar e în continuare pe funcție.

Sorin Cîmpeanu: Legea pune în dreptul ISJ numirea directorilor interimari. Până la organizarea concursului. Iar organizarea concursului, v-am spus, va începe pe 14 septembrie.

Realizator: Sunteți confortabil cu ce s-a întâmplat acolo?

Sorin Cîmpeanu: Nu.

Realizator: Cu ceea ce a făcut inspectorul general de acolo?

Sorin Cîmpeanu: Dacă ar fi fost singura situație, aș fi putut să trec peste un caz punctual. Nu e singura. Nu sunt confortabil.

Realizator: Nu e singura situație de politizare în felul ăsta? Ca să înțeleg mai bine.

Sorin Cîmpeanu: Ați înțeles foarte bine.

Realizator: Nu cred.

Sorin Cîmpeanu: Dacă ar fi fost o singură situație de acest fel, aș fi putut să trec peste asta.

Realizator: Se întâmplă astfel de chestiuni în toată țara?

Sorin Cîmpeanu: Atât timp cât legea este clară și nu îi dă dreptul ministrului să se implice în aceste numiri, care sunt în sarcina inspectoratului școlar județean, singura variantă este să organizăm concursurile. Pot să adaug că am solicitat tuturor inspectorilor școlari județeni să ia în calcul favorizarea continuității. Am spus: mai sunt doar câteva luni până când vom avea directori stabili pentru o perioadă de 4 ani.

Nu cred că face sens să inventați noi directori, cu atât mai mult cu cât începe anul școlar în curând, cu atât mai mult cu cât vom organiza concursuri. Dacă sunt identificate vicii de management, dacă cei care au fost directori până acum nu și-au mai dat acordul sau au ieșit la pensie, acelea sunt cazuri punctuale. Însă semnalele pe care le am din teritoriu este (sic!) că s-au numit directori mai mult decât cei care n-au dorit sau n-au mai putut sau aveau deficiențe de management.”

Înregistrarea emisiunii (secvența începe la min. 16.20):
Citește și:
Președintele PNL Bârlad, Georgică Vulpe, apare pe lista directorilor interimari numiți de ISJ Vaslui, deși legea interzice șefilor de partide să conducă școli / Senatorul Ștefan Pălărie: Alți șapte profesori din liceul lui Vulpe, numiți directori la alte școli
DOCUMENT Directoriada a început. Inspectoratele, controlate 93% de PNL, se pregătesc să numească din pix 9.771 de directori și directori adjuncți, în condițiile în care Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea menită să depolitizeze managementul interimar al școlilor
Directorii fără putere. Cum pierd noii lideri școlari cel puțin un an din mandatul câștigat la concursul din vară
Legea care prevedea ca directorii interimari să nu mai fie numiți de inspectorii școlari județeni, ci de consiliul de administrație al școlii, a fost retrimisă Parlamentului de președintele Iohannis / În august toți directorii din toate școlile vor fi numiți de inspectorii actuali, majoritatea membri PNL
Senatorul Ștefan Pălărie, inițiatorul legii depolitizării numirii directorilor interimari, reintoarsă de Iohannis: România educată … mai încolo, nu astăzi / O decizie politică de a ține captive școlile în mâinile filialelor politice de județ
PNL ar putea avea 9.771 de directori de școli, în august, garantat Iohannis. „Să spunem adevărul: fiecare își dorește să aibă în partidul lui un director de școală” – Virgil Guran, liderul senatorilor PNL

3 comments
  1. Și pe domn ministru cine l-a oprit să dea o ordonață de urgență ca directorii să fie aleși de Consiliul Profesoral al unităților școlare. De ce a trebuit să fie în pixul unor politruci numirea directorilor din școli? De ce i-a lăsat pe JUPÂNII de la județe, numiți pompos Inspectori generali să-și numească ”pretenii” și colegii de partid? Domn ministru este cam perfid dumnealui. Ne minte pe toți. Cine cunoaște BINE sistemul știe că se putea și altfel. Dar…. Sunt niște alegeri pe la partide prin septembrie..De asta

  2. “Realizator: De când nu mai e președinte?
    Sorin Cîmpeanu: De când am făcut în așa fel încât să îi aducem la cunoștință că nu poate fi și președinte, și director. ”

    Sistemul funcționează. O fi statul paralel, perpendicular sau oblic, o fi PCR, o fi altceva, dar funcționează. Oamenii “valoroși”, care reprezintă sistemul, sunt numiți sau aleși pe posturi, uneori fiind “culeși” din parcele cu producție record la hectar…
    Pe de altă parte, directiva cu menținerea directorilor actuali în funcție nu e întotdeauna cea mai potrivită și nu bate cu “descentralizarea”.
    O alta problema: Cum se face că la Evaluarea Națională s-a permis ca membrii comisiei, chiar președintele, sa lucreze in aceeași școală? Poți să fii complet imparțial când ai in fata proprii elevi?

  3. Dupa ce a transmis in judete, inspectoratelor scolare, ca actualii directori si fie mentinuti in functii, iata ceva nou, se comunica si pe tema apartenentei la viata politica. Curat depolitizare si Romania Educata, coane Fanica!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
interzicerea fondului clasei și școlii

Președintele Asociației Orașelor din România: Facturile școlilor s-au triplat. Guvernul trebuie să aibă o abordare unitară față de localități / Sunt primari care n-au rezolvat problema termoficării de ani de zile

Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir (Alba) și președintele Asociației Orașelor din România, a declarat luni, după întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, că facturile școlilor s-au triplat, iar în orașele…
Vezi articolul

Comparație între sistemul educațional norvegian și cel românesc, făcută de învățătoarea Georgeta Safta de la Școala Gura Văii, Vâlcea: Fiecare elev norvegian are o persoană de încredere în școală în fața căreia să se poată deschide. Noi nu prea punem preț pe starea copilului

Elevii din Norvegia au în școală persoane de încredere, acestea pot fi cadre didactice sau personal auxiliar, oameni în fața cărora elevii să se deschidă și care să știe în…
Vezi articolul