Iată cum încep să își arate efectele negative textele din proiectul România Educată, spune Anca Tîrcă, expert în educație, despre bursele de merit pentru elevii cu medii sub 5: Cred că sunt greșeli pe care Ministerul le face din cauza faptului că nu face analize înainte

901 de vizualizări
Foto: Facebook – Anca Tîrcă
“Bursele de merit acordate elevilor sub media 5 reprezintă unul dintre efectele negative ale textului România Educată”, spune Anca Tîrcă, expert în educație. Ea a spus într-o intervenție la TVRInfo că Ministerul Educației “face aceste greșeli din cauza faptului că nu face analize înainte. Ministerul nu are această capacitate instituțională de a lua măsuri în urma unor analize”, spune Anca Tîrcă. Amintim că Ministerul Educației a cerut datele privind numărul elevilor care primesc burse de merit, în funcție de medii, abia săptămâna trecută și le-a publicat miercuri.

“Bursele de merit acordate elevilor sub media 5 reprezintă un efect negativ al proiectului România Educată, iar Ministerul nu are această capacitate instituțională de a lua măsuri în urma unor analize”, spune Anca Tîrcă, expert în educație. Proiectul România Educată a stat la baza legii Educației actuale, legea Deca-Iohannis.

Anca Tîrcă subliniază că Ministerul Educației a prezentat public datele privind numărul elevilor care primesc burse de merit, abia în această săptămână, după ce legea a intrat în vigoare. “Acest lucru putea fi făcut înainte de a veni cu o asemenea prevedere”, spune Anca Tîrcă.

Redăm răspunsul integral pe acest subiect:

Anca Tîrcă, expert în educație: Sunt de acord cu ideea de a da burse copiilor și m-aș bucura să se dea nu numai unui procent de 30% din clasă, ci tuturor copiilor, dacă avem pentru asta buget. Dar a numi bursă de merit și a pune semnul egalității între media 1,50 și media 9,50, este o greșeală totală, majoră. Dacă s-ar fi consultat Ministerul Educației nu doar cu niște ONG-uri care le sunt aproape, ci cu profesorii și cu directorii înainte să ia astfel de măsuri, și eu vorbesc cu foarte mulți profesori din sistem care spun că măsurile acesta creează tensiune și confuzie în sistemul nostru, care și așa se află în derivă, ar fi primit probabil sugestii mai bune.

De exemplu, de a face o distincție clară între bursa de merit, care este de peste media 9,50 și cele pe care le acordă procentului de 30% din clasă. Bine, nici aici nu știu de unde a apărut acest procent 30%, de ce nu 20, de ce nu 40? Nu știu care a fost criteriu, este menționat în lege. S-ar fi putut numi aceste burse, în niciun caz burse de merit, ci alt nume: bursă de încurajare, nu știu, bursă de sprijin în învățare sau oricum alt altcumva. Problema este că această aberație este inclusă noua lege a educației, valabilă din septembrie anul acesta și, prin urmare, e puțin probabil ca anul viitor să se schimbe ceva. Va fi foarte greu de corectat”.

Reporter: Printr-o modificare legislativă se poate face lucrul acesta?

Anca Tîrcă, expert în educație: Printr-o modificare legislativă se poate face lucrul acesta, dar modificarea legislativă e un proces greu, destul de complicat, de durată. Și iată cum încep să își arate efectele negative textele noastre grozave de România Educată. Cred că sunt greșeli pe care ministerul le face din cauza faptului că nu face analize înainte.

Astăzi s-au publicat aceste cifre, procente: 1,84% dintre elevi care au medii sub 5, și 8,74% cei care au medii între 5 și 7. 99 și 82,78% elevi cu medii între 8 și 10. Acest lucru putea fi făcut înainte de a veni cu o asemenea prevedere. Ministerul nu are această capacitate instituțională, de a lua măsuri în urma unor analize, deși s-a lucrat, au fost n proiecte de asistență tehnică în care au lucrat echipe de minister. Dacă nu facem un mic studiu de impact, cum se practică în sistemele performante, nu reușesc să aduc o schimbare de succes. Ar trebui ca, înainte de a interveni cu o modificare, să mă întreb, ca minister: ce se va întâmpla dacă introduc această schimbare?”.

Informații de context

Ministerul a cerut centralizarea după ce în presa locală au apărut cazurile ale unor elevi din Prahova care vor lua burse de merit, deși au media 1,97, respectiv 4,59. Acest lucru este posibil în noua lege a Educației: noile criterii de acordare a burselor din legea educației permit ca elevi cu medii de 5 să ia bursă de merit, dacă se încadrează în primii 30% din punct de vedere al mediei, iar în cazul celor de clasa a IX-a, media poate scădea sub 5 pentru că se ia în calcul media de la Evaluarea Națională.

Doi elevi din Sibiu, unul cu media generală 1,59 și altul cu 1,85, primesc și ei bursă de merit de 450 de lei pe lună în acest an școlar.

Ministerul Educației a cerut de două ori date din teritoriu, de la inspectoratele județene informații despre numărul elevilor care primesc burse de merit.

Prima oară, până pe 20 octombrie, școlile au avut de transmis inspectoratelor școlare lista elevilor care iau burse, pe lunile septembrie și octombrie, și sumele estimate pentru plata burselor, potrivit unei informări a Inspectoratului Școlar Județean Mureș. Prevederea se găsește în metodologia-cadru din 8 septembrie 2023 de acordare a burselor, ceea se ce aplică pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar.

O nouă adresă a făcut Ministerul Educației pe 26 octombrie și a cerut ca până luni, 30 octombrie, la ora 12, toate școlile trebuie să trimită numărul de elevi care beneficiază de burse în anul școlar 2023-2024.

În urma centralizării, aproape 8.500 de elevi care au media sub 5 iau bursă de merit, potrivit datelor Ministerului Educației. Concret, este vorba de 8.494 de elevi care se află în această situație. Dintre aceștia, 5.250 au media cuprinsă între 4.00 și 4.99. Cu media între 3.00 și 3.99 sunt 2.382 de elevi beneficiari. 704 au media între 2.00 și 2.99, iar 158 au media sub 2, datele fiind valabile pentru luna octombrie 2023.

Ministra Educației, Ligia Deca, a spus, la Antena 1, că situațiile apărute în presă în care elevi cu medii sub 5 iau bursă de merit apar doar la clasa a IX-a: “Problema nu este neapărat bursa de merit, ci cum ajung copiii la clasa a IX-a să fie repartizați cu medii sub o nota de trecere”.

Secretarul de stat Florian Lixandru a recunoscut în cadrul dezbaterii privind metodologia de acordare a burselor că pragul de 30% dintre elevii unei clase pentru acordarea bursei de merit nu a fost ales pe baza unor studii, ci a tranșelor de medii din SIIIR.

La mai puțin de o lună distanță, același secretar de stat a spus că nu poate să spună “care a fost rațiunea pentru care s-a stabilit în lege ca 30% dintre elevii fiecărei clase să primească burse de merit”.

Amintim că Ligia Deca a încercat să justifice criteriul de acordare a burselor de merit prin „existența unei competiții sănătoase, în interiorul fiecărei clase, pentru primii 30% elevi”, atunci când a fost întrebată la TVR, pe 12 septembrie, despre modul în care vor fi acordate bursele de merit în anul școlar curent.

„Ideea este următoarea: copiii performează atunci când intră într-un soi de competiție sănătoasă, întâi cu sine și apoi cu cei pe care-i au în jurul lor, cu colegii lor de clasă. Ideea este nu să comparăm medii care, de altfel, arată foarte diferit de la o școală la alta, ci să-i susținem pe cei care performează cel mai bine în fiecare clasă. Asta înseamnă că va exista o competiție, din nou, cu fairplay, sănătoasă, în interiorul fiecărei clase, pentru acei primii 30% care iau bursa de merit. Asta înseamnă că în fiecare an își vor depăși întâi propriile limite și apoi, evident, vor intra într-un soi de competiție unii cu ceilalți, ceea ce împinge în sus întregul corp al elevilor din România”, motiva Deca.

Edupedu.ro a semnalat încă din faza de proiect al metodologiei că meritul este transformat în mită electorală prin acea decizie.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul ședinței de Guvern că „nu poate fi acceptat în continuare” ca elevii de nota 2 să primească burse de merit. Acesta a spus că a avut o discuție cu ministrul Educației, Ligia Deca, și sindicatele din Învățământ: „Sperăm să avem cât mai repede o soluție prin care bursa de merit să reflecte performanța școlară”.

Potrivit unor surse G4Media, Guvernul va impune un prag de acordare a burselor de merit pentru ca acestea să nu mai ajungă la elevi cu medii de 1 și 2. Peste 3.200 de elevi au medii sub 4 și vor primi câte 450 de lei pe lună.

Citește și:
Bursa Ligia Deca pentru medii de 2, 3 și 4 – premieră istorică pentru educația din România
Nu pot să spun care a fost rațiunea pentru care s-a stabilit în lege ca 30% dintre elevii fiecărei clase să primească burse de merit, răspunde secretarul de stat din Educație Florian Lixandru, întrebat de un elev
Premierul Ciolacu: Am văzut situația total anormală prin care s-a ajuns ca elevii de nota 2 să primească burse de merit. Acest lucru nu poate fi acceptat în continuare
Peste 1.2 milioane de burse pentru 2.9 milioane de elevi, 36% sunt burse de merit. Ministerul Educației publică numărul burselor pe luna octombrie 2023 și răspunde criticilor privind acordarea bursei de merit pentru elevii cu medii sub 5
Burse de merit de 450 de lei pe lună pentru 136 de elevi cu medii sub 5, din județul Bistrița-Năsăud, anunță Inspectoratul școlar

Bursă de merit pentru aproape 8.500 de elevi cu medii mai mici de 5, în acest an școlar, arată datele Ministerului Educației / Peste 150 au medii mai mici de 2

6 comments
  1. O gloata de prosti platiti din bani publici. Niciunul nu coboara de pe scaun sa faca mai intai o analiza de impact in teren. Stii ca ai lege in Romania care permite intrarea la liceu fara EN sau cu note sub 4 la EN si tu nu-ti pui macar o secunda intrebarea daca aia vor intra in cei 30 la suta pe clasa? Ori esti tare prost, ori o faci cu buna stiinta pentru voturi.

  2. Ministerul e praf si pulbere. Vin cu o statistica mizerabila in care ne spun cati elevi iau bursa cu medii cuprinse intre 9 si 10, dar nu spun cate zeci de mii de elevi NU iau. Sunt zeci de mii de elevi cu medii intre 9 si 9.49 care nu iau bursa. De ce??? Pt ca mii de elevi cu medii de la 1 la 8 iau bursa! RUSINE pt manipularea pe care o fac! Chiar se si mandresc in mintea lor mica cu nr mare de burse acordate in acest an. Date pe nedreptate si discriminare la cls a 9 a. Ce capacitate institutionala visam sau politici publice pt educatie…vorbe goale mestecate sa dea bine imaginii, ca doar din ea traiesc si sunt votati. JENANT! In orice tara civilizata ar fi iesit sa si ceara scuze si sa retraga mizeria de metodologie care a dat nastere la asemenea aberatii. OUG de modificare a criteriilor!

    1. Demisia, acesta este modul prin care pot sa-si ceara scuze.
      Toti cei care si-au adus valoroasele contributii la aceasta parodie de lege, DEMISIA !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum se vede ARACIP – agenția care acreditează, autorizează și evaluează școlile și grădinițele – din interior? Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment / Dacă mergeți acum la ARACIP și găsiți două persoane la birou, e mult

Este o instituție amputată administrativ care nu poate să facă față cererilor din acest moment, a declarat secretarul general al Ministerului Educației, Ioana Lazăr, despre Agenția Română de Asigurare a…
Vezi articolul

După 12 ani de școală, elevii au probleme cu lexicul, cu localizarea informației, spune Bogdan Rațiu, profesor de limba română, despre rezultatele simulării la BAC: La liceu se simte că stagnăm de foarte mulți ani, iar standardele s-au diminuat – în anii 2000 se cereau 3-4 pagini de eseu, acum 400 de cuvinte

Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, spune că “rezultatele simulării de la BAC 2024 nu sunt foarte bune per ansamblu”,…
Vezi articolul

Liga Studenților din Iași acuză Facultățile de Drept de ipocrizie: “își construiesc o imagine falsă de apărătoare ale eticii academice” prin solidarizarea cu decizia Universității din București de a exmatricula 45 de studenți

Facultățile de Drept din mai multe universități din țară sunt acuzate de Liga Studenților din Iași, printr-un comunicat emis luni, că încearcă să își construiască o “imagine falsă de apărătoare…
Vezi articolul