Ligia Deca: Noile planuri-cadru pentru liceu vor avea mai puține ore pe zi și vor permite o rută duală flexibilă. Lucrăm cu experții ca să ajungem acolo

13.471 de vizualizări
Foto: Ilona Andrei/ G4Media.ro
„Planurile-cadru trebuie să fie personalizate în funcție de nevoile copiilor, să descarce acolo unde avem prea mult când vine vorba de număr de ore, de exemplu, pe zi, și să permită o rută duală flexibilă. În momentul în care planurile-cadru vor respecta aceste principii vor fi scoase în dezbatere publică. Lucrăm cu experții ca să ajungem acolo”, a declarat Ministrul Educației, Ligia Deca, pe 21 martie. 

Ligia Deca e precizat că a avut discuții cu cei care se ocupă de coordonarea acestor grupuri de lucru și au fost o serie de variante intermediare, însă nu a dat un termen pentru când anume planurile cadru pentru liceu vor fi puse în dezbatere publică. 

Intervenția ministrului Educației, Ligia Deca, despre planurile cadru de liceu

Rep.: Legat de aceste legi, când vor fi gata planurile-cadru, înțelegem că ele trebuiau să iasă la finalul lunii februarie. Până la urmă, de ce au întârziat și când le veți pune pe masă? 

Ligia Deca: Am avut discuții cu cei care se ocupă de coordonarea acestor grupuri de lucru. Au fost o serie de variante intermediare, însă am avut niște principii de la care am plecat, principii reflectate și în legile educației. 

Considerăm că aceste planuri-cadru trebuie să fie personalizate în funcție de nevoile copiilor, să descarce acolo unde avem prea mult când vine vorba de număr de ore, de exemplu, pe zi, și să permită o rută duală flexibilă, cu multiple puncte de intrare și cu pasarele de tranziție, dacă se dorește acest lucru, către alte rute

În momentul în care planurile-cadru vor respecta aceste principii vor fi scoase în dezbatere publică. Lucrăm cu experții ca să ajungem acolo. 

Rep.: Asta înseamnă mai puține materii la clasa a XII-a? 

Ligia Deca: Asta înseamnă că ne dorim să putem spune că liceul urmează într-adevăr interesul elevului și că există un grad de opționalitate mai mare, așa cum prevede și viziunea România Educată și legile educației. Eu asta îmi doresc, de aceea am insistat ca aceste principii să fie reflectate în planurile-cadru. 

Informații de context despre planurile cadru de liceu

Pe 16 ianuarie, Alexandru Nicolae, profesor și cercetător lingvist, membru în grupul de lucru pentru limba și literatura română, a spus, în ediția emisiunii „Intrare liberă” a TVR Cultural, că Lucrul la noile planuri-cadru de liceu este greu, pentru că procedurile și legislația sunt stufoase.

Într-un interviu acordat în decembrie 2023 Pro TV, ministrul Educației spunea că se va lucra la planurile-cadru pentru liceu până la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie:

„Lucrăm la planurile-cadru până la finele lunii februarie, începutul lunii martie, ar trebui să avem planurile cadru pe liceu, să începem să refacem programele școlare. Ne propunem să ne uităm și la programele de gimnaziu și de primar, pentru că ele au trecut printr-o reformă curiculară. Vrem să vedem ce a mers, ce n-a mers”.

În septembrie 2023, ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024:

„Procesul este accelerat. Adică planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie, urmând ca până în luna septembrie a anului viitor să avem și programele gata. Ceea ce noi ne dorim este ca anul care urmează și rămâne până când ele intră în vigoare să fie dedicat realizării de manuale și formării cadrelor didactice. Adică să nu mai începem cu niște programe abia adoptate, fără manuale și fără să existe o formare corespunzătoare”, a spus Ligia Deca pentru Edupedu.ro.

Despre noile planuri-cadru pentru liceu

Profesorii care au vrut să facă parte din grupurile de lucru care elaborează planurile-cadru pentru liceu au putut depune online dosarul de înscriere, până luni, 18 septembrie. 

În iunie 2023, ministrul Educației, Ligia Deca, anunța că „procesul de revizuire a planurilor-cadru pentru liceu va începe după ce avem în vigoare legile educației. Grupurile de lucru îi vor include pe cei care au „un cuvânt greu de spus””.

Cea mai recentă referire la revizuirea programelor școlare pentru liceu a fost când au existat discuții la Ministerul Educației cu experți din Institutul de Lingvistică al Academiei Române, marți, 11 iulie, după cum anunța ministra Ligia Deca într-o postare pe Facebook. Oficialul a scris că „este necesar ca elevii să studieze elemente de exprimare corectă și la liceu, nu doar în gimnaziu”, făcând referire la introducerea gramaticii în liceu, idee discutată încă din anul 2020 la instituția pe care o conduce – detalii aici.

Elevii care au intrat în clasele a IX-a, a X-a și a XI-a în 2023 nu au manuale noi, ci tot pe cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Ei au fost primii care, în anul 2012, au intrat în clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial. La liceu, reforma a fost întreruptă – detalii aici. În loc de programe școlare noi, tuturor acestor elevi li se predă după niște repere metodologice, ghiduri pentru profesori de aplicare a unui „curriculum tranzitoriu”.

Cu 10 zile înainte să înceapă cursurile anului școlar 2023-2024, Ministerul Educației a publicat un set de „repere metodologice”. Adică ghiduri pe care profesorii de liceu să le folosească în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline.

Reperele metodologice pentru clasa a XI-a au venit după ce în ultimii doi ani școlari au fost publicate și repere pentru clasele a IX-a și a X-a. Acestea sunt necesare profesorilor pentru a le putea preda liceenilor, astfel încât disciplinele să fie corelate cu ceea ce au făcut în gimnaziu, unde au avut curriculum nou bazat pe crearea de competențe. Este vorba despre generația elevilor care au făcut clasa pregătitoare și pentru care după 9 ani de școală Ministerul Educației nu a fost în stare să facă planurile-cadru și programele școlare pentru ca aceștia să poată continua reforma curriculară, așa că politicienii au întrerupt-o. Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis.

  • Justificarea oferită de oficialii din minister, în 2021, a fost că planurile-cadru pentru clasele IX-XII (lista cu disciplinele din orarul elevilor și numărul de ore pe săptămână pentru aceste materii) au primit prea multe propuneri de modificare.

Manualele de pe care învață elevii de liceu sunt aceleași din 2004, din urmă cu 18 ani, nefiind schimbate nici anul acesta, deși acești elevi care au acum 15-16-17 ani sunt născuți în anii 2006-2007-2008, iar ei au fost primele trei generații care au făcut clasa pregătitoare având curriculum complet nou pentru învățământul primar, apoi pentru cel gimnazial.

Pentru ei, reforma curriculară a fost oprită de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care a luat decizia să nu aprobe planurile-cadru pentru liceu în anul 2021, din cauză că „au fost primite prea multe propuneri de modificare” în sesiunea de dezbatere publică. Fuseseră lansate în consultare pe 5 ianuarie 2021, iar în februarie ministrul de atunci anunța că „poate ar fi cazul să ne oprim și să ne gândim un pic”, ca mai apoi tot Cîmpeanu să spună că vor fi gata pentru toamna lui 2022

Ce sunt planurile-cadru

Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. 

Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente: 

  • trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
  • curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
  • curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Variante de planuri-cadru, apărute în mai 2023

Amintim că au Edupedu.ro a publicat, în luna mai 2023, proiectele de planuri-cadru pentru liceu în exclusivitate, care au creat o reacție virulentă a profesorilor și a mediului academic. Ele prevăd, printre altele, ca fizica, chimia și biologia să nu mai fie în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a și ca disciplinele „logică” și „psihologie” să nu mai fie studiate de către elevii de la profilurile uman și real, filiera teoreticăLucrul la ele s-ar fi oprit pentru a le relua după prevederile din noile legi.

Ministerul Educației s-a detașat de planurile-cadru publicate spunând că nu și le asumă. La câteva zile, într-o întâlnire din luna mai a ministrului Ligia Deca cu reprezentanții Facultății de Filosofie a Universității București, pe marginea planurilor-cadru de liceu din documentul draft, Deca le-a spus universitarilor că proiectele sunt „anumite variante de lucru interne ale experților CNPEE”.

CNPEE – Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație – este instituția din subordinea Ministerul Educației care propune planurile-cadru și programele, face și administrează subiectele pentru toate examenele, evaluările și concursurile organizate de Ministerul Educației. Informația că planurile-cadru publicate de Edupedu.ro erau de fapt făcute de experții CNPEE contravenea chiar comunicatului dat cu o săptămână în urmă de Ministerul Educației, în care instituția transmitea că „este o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional” și că „la nivelul experților din Ministerul Educației”, au existat doar „discuții privind demersurile anterioare de revizuire și observațiile primite până acum de Ministerul Educației, înaintea demarării etapelor procedurale de modificare a planurilor-cadru”.


32 comments
  1. Iar dacă sistemul nu va funcționa, știm de pe acum a cui va fi vina, a profesorilor. Ce este interesant la toate schimbările din educație în ultimii 20 de ani este faptul că s-a pornit de la premisa că orice schimbare politică sau culturala atrage cu sine o schimbare a procesului cognitiv, de gândire. Singura schimbare notabilă însă a fost legata de abilitățile practice – utilizarea tehnologiei informaționale. Oricum elevii vor privi școala în curând ca pe o activitate facultativa …

  2. În opinia mea, Planurile cadru trebuie serios regandite și dezbătute public, în cel mai real mod cu putință. Este inadmisibil ca la examenul de Bacalaureat să se pună semn de egalitate între clasele la care sunt prevazute 3 sau 4 ore de curs și clasele cu o oră pe săptămână. Este imposibil pentru un profesor să parcurgă măcar materia pentru examen darămite materia prevăzută de Programa școlară. Nu are cum să atingă cu elevii vaduviti de ore aceleași competențe pe care le atinge cu ceilalți. Este o tâmpenie mare cât Ministerul Educației. De ani de zile se perpetuează astfel de prostii care fac viața profesională un adevărat calvar. Și nimeni nu sesizează !
    Toată legislația școlară este gaunoasa precum e mintea celor ce o elaborează și care, poate n-au stat nici 5 minute în fața unei clase de elevi. Aș putea să scriu un roman foileton despre problemele cu care mă confrunt ca profesor zi de zi și care, oricât as încerca să fiu de blândă, trebuie să recunosc că ruinează viața tuturor celor implicați în educatie, profesori și elevi deopotrivă.
    În condițiile învățământului de azi din România, educația face mai mult rău decât bine. Copiii sunt chinuiți de ore, de inutilitatea lor pentru viața reală, de lipsa unui model și a unui scop în viață. Totul ii demotiveaza și totul se desfășoară intr-o inerție soră cu ineptia, iar perdanți suntem cu toții. Păcat…..

  3. In loc sa se mareasca numarul de ore, cantitatea si calitatea materiilor predate,acestea scad de la un an la altul. Analfabeti functional din ce in ce mai multi,insa anumite curente politice,partide isi asigura votantii.
    Infiorator!

  4. In loc sa se mareasca numarul de ore, cantitatea si calitatea materiilor predate,acestea scad de la un an la altul. Analfabeti functional din ce in ce mai multi,insa anumite curente politice,partide isi asigura votantii.
    Infiorator!

  5. E clară treaba! Rromania nu mai are niciun viitor. Ne-au distrus! Locul copiilor și a nepoților noștri nu mai e aici, din păcate! Și când te gândești că mai sunt cretini care înjură perioada comunistă, atunci când se făcea carte!

    1. Doar religia e prezentă peste tot. Muzică și desen mai fac, poate, cei de la pedagogic. Iar latina doar la filologie.

      Hai să definească ME ce așteaptă efectiv de la un elev de liceu la finalul școlarizării, și apoi să se uite ce să schimbe.

    2. @Ruxandra . 👍Foarte bine punctat . Religia , muzica, desenul , sportul și latina sunt mai mult decât inutile și îi obosesc , plictisesc și îi distrag pe elevi de la alte materii ceva mai importante. Sunt efectiv inutile, poate chiar pseudoștiințe plătite doar de dragul de a ține niște posturi.

      1. Domule Citizen! Termenul ,, specializare vă este cunoscut ,, ? Deocamdată mulți sunt de acord cu specializarea . Probabil că dumneavoastră le știți foarte bine pe toate . E plină lumea de oameni care știu toate materiile, dar care nu se pricep la meseria lor absolut deloc. Mai bine știi un lucru foarte bine , decât să le știi pe toate bine sau foarte bine . Nu e necesar să cunoști toate lucrurile, deoarece este de bun simț. În societate omul are doar un loc de muncă, nu zece locuri de muncă. Întrebări de cultură generală pentru dumneavoastră : Cât purta Abraham Lincoln la pantofi ? Ce a mâncat Regele Arthur la cină în seara încoronării ?

          1. @OanaM ! Te rog să îți vezi de treaba ta ! E deja obsesiv și penibil ceea ce faci! Nu ți-am spus absolut nimic , de aceea ar cam trebui să pleci . Învață să te comporți în mod civilizat, iar apoi poți să spui ce îți trece prin minte .

    3. Sunt profesor care a prins scoala de tip vechi. Nu am avut in liceu informatica, desen, religie, muzica, optionale si alte porcarii. Am avut: 2 limbi straine, a treia fiind profil uman, romana, matematica, fizica,chimie, biologie, literatura universala, latina, sociologie, logica, economie, filosofie, geografie si istorie. Doar atat. Bineinteles fiecare profil cu numarul sau de ore.

    4. Religia e optionala. Desenul si muzica ar trebui sa ramana dar nu ca obiecte vocationale ci ca istorie a artelor. Altfel, riscul manelizarii totale este enorm. Latina ar trebui sa dispara, impreuna cu logica si psihologia care se repeta oricum in cazul celor care se duc la facultati de specialitate. Filosofia in clasa a 11-a sau a 12-a ar fi si ea necesara. Elementele din educatia civica pot fi inserate in istorie, iar educatia fizica ar trebui sa fie optionala. Sunt foarte multi elevii care merg la sali private si nu frecventeaza orele de sport. Educatia tehnologica si latina ar trebui sa dispara de tot, impreuna cu cea de-a doua limba straina. Franceza nu mai este cautata deloc.

  6. La ciclul PRIMAR , din clasa Pregatitoare pana in Clasa a IV-a trebuie sa introduceti
    CITIREA materie in plus cu ore numai de citit , separata de ABECEDAR, ca sa nu mai avem analfabeti 40% si CALIGRAFIA, ca sa mai invete sa scrie si acolo, ESTE DE BAZA SCRISUL SI CITITUL
    Tot la ciclul primar, din clasa Pregatitoare pana in Clasa a IV-a, trebuie introdusa GRAMATICA -pentru vorbire gramaticala corecta, sa nu mai existe elevi de gimnaziu si de la liceele tehnologice care nu vorbesc gramatical corect.

  7. Într-adevăr, orele pe care le petrece un elev la școală și la liceu ar trebui reduse drastic, atât la școala generală, cât și la liceu și universitate. Flexibilitatea și liberalizarea educațională ar trebui să fie o prioritate, deoarece până la urmă sistemul educațional trebuie adaptat în funcție de nevoile, dorințele și necesitățile elevilor în strânsă relație cu realitățile sociale și educaționale.

    1. Știi de ce nu o să funcționeze asta? Părinții vor ca școala să fie babysitter pentru elevi. Să nu vină acasă că n-au cu cine sta.

  8. d-na. ministru a Educației consideră că, doar la liceu, sunt prea multe ore. Dar, nu știe, încă, care sunt acelea.
    Ași dori să o întreb dacă la gimnaziu sunt destule? Având în vedere că, elevii claselor a VII-a și a VIII-a, au minim 2 zile (din cele 5 de cursuri) câte 7 (șapte!) ore! Adică, stau la școală mai puțin decît profesorii și la fel de mult ca și cei angajați în câmpul muncii.

    1. Ora de Istoria Evreilor GARANTAT nu e atinsă. Nu are nimeni nevoie de ea, dar e lege specială, așa că rămâne acolo.

  9. În concluzie NU a răspuns la nicio întrebare.
    Nu a dat nici termene noi, nici măcar o schiță de abordare a acestei probleme.

    Voi face o presupunere.

    Nici in iunie NU vor fi gata pentru că e an electoral si nu riscă nimeni să creeze teme de discuție care să ii afecteze procentele (și așa mici) partidului pe care il conduce la sectorul 3.

  10. cu care specialiști lucrați , cu cei care au terminat Universitatea Spiru Haret, cu doctoranzii care reinventează roata doar că sa adauge niste bani la salar sau cu cei din marele grup PCR ( pile , cunoștințe , relații)?

  11. Pai da, ar cam fi cazul sa mai scoateti din materii, ca in ultimul timp ati adaugat.
    Copilul meu la cls XI are 2 materii de Istorie: Istorie si Istoria evreilor.

    1. In școala copilul are 3 materii de științe adica fizica chimie și biologie. La ce folos când nu mai exista combinate chimice?

      In viața te ajuta mai mult istoria că e politica de ieri și se mai se si repeta decât principiile aride de la chimie și fizica de exemplu

      Totuși dinozaurii vor ore cu nemiluita nu contează pt ei că sunt inutile materiile lor

      1. Științele sunt necesare pentru toți cei care merg la facultăți din domeniul real, inclusiv politehnici. Ai uitat că granițele sunt deschise acum? Nu avem noi ce le da de lucru, le vor da alții care mai au industrie și n-au dat-o la fier vechi.

        Noi nu mai vrem industrie grea, nu mai vrem construcții de mașini, nu mai vrem ingineri în construcții în general, nu mai avem nevoie de biologi, radiologi, tehnicieni de toate tipurile, doctori, etc – nu domnule, nu ne trebuie. Să nu se mai studieze științele, să se facă toți influenceri, curieri, șoferi de tir, operatori de call-center, măturători de străzi sau badante, și în general muncitori necalificați prin străinătate, că acolo nu e nevoie de școală multă!

        Hai, sictir.

  12. Și uite asa se ajunge unde se dorea:mai întâi ne asiguram ca rămânem fără profesori,apoi reducem numărul de ore și apoi la orele ramase se va face 1+2,cum sa numărăm pe degete etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cardurile cu prima didactică de 1.500 de lei vor fi încărcate după ce ajung în posesia profesorilor, transmit sindicatele din Educație / Ministerul Educației va elabora un ghid pentru cheltuirea banilor și decontarea lor

Cardurile cu prima didactică de 1.500 de lei vor fi încărcate după ce ajung în posesia profesorilor, după cum se arată într-o informare trimisă în teritoriu de Marius Nistor, președintele…
Vezi articolul

Orban despre motivele pentru care a închis școlile: Adolescenții sunt răspândaci de virus. Transportul nu se desfășoară în condiții de protecție sanitară / Ministerul Educației să fie foarte sever, să se asigure că profesorii țin cursurile online

“La școală nu se infectează, se infectează în alte locuri”, a declarat premierul Ludovic Orban, la B1 TV. Oficialul a susținut că “adolescenții sunt răspândaci de virus, pentru că ei…
Vezi articolul