Ministerul Educației anunță că pregătește metodologii de „selecție” pentru inspectori și de concurs pentru directori, într-un comunicat de presă transmis de Minister miercuri, 1 octombrie. Amintim, legea nr.198 /2023 prevede organizarea concursurilor pentru șefii direcțiilor de învățământ județene, instituții care ar trebui să rezulte din desființarea actualelor inspectorate școlare județene. Diferențierea metodelor de recrutare pentru directori și inspectori vin în contextul în care, în Raportul QX de diagnostic al educației și cercetării din România, ministrul Daniel David scria că „trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți”.
- Ministrul Educației a amânat recent concursul de directori care fusese anunțat inițial în toamna 2025, pentru „prima parte a anului viitor”, adică 2026.
Ministerul Educației anunță într-un comunicat de presă că pregătește metodologii de „selecție” pentru inspectori și de concurs pentru directori și precizează că au fost deja o serie de întâlniri pe acest subiect la Cluj-Napoca, Iași și Constanța și urmează altele la București și în alte regiuni ce „vor fi planificate în săptămânile următoare”.
„Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a inițiat o serie de întâlniri cu inspectorii și directorii de unități școlare din sistemul de educație preuniversitar, atât pentru a pregăti cele două metodologii majore privind reformele în sistem (Metodologia pentru concursurile de director, respectiv Metodologia pentru selecția inspectorilor), cât și pentru a discuta impactul măsurilor fiscal-bugetare și modalitățile de ajustare în noul an, alături de alte provocări relevante pentru sistemul de educație (ex.: debirocratizare, digitalizare etc.)”, potrivit ministerului.
Citat în raport, ministrul Daniel David reia diferențierea: „Printre cele mai importante teme asupra cărora ne vom concentra în această perioadă, se regăsesc trei foarte importate pentru sistemul de educație. Astfel, este vorba despre pregătirea celor două metodologii dedicate concursurilor pentru directori și selecției inspectorilor – ambele de elaborat pe termen scurt-mediu, pentru a fi implementate în prima parte a anului 2026, astfel încât noul an școlar 2026-2027 să înceapă cu concursurile/selecțiile deja încheiate -, dar și despre impactul măsurilor fiscal-bugetare și modalitățile de ajustare în noul an”.
De ce un concurs nu înseamnă o selecție
Cuvântul „selecție” înseamnă „alegere” și este definit astfel: „Alegere efectuată după un anumit criteriu și cu un anumit scop; selecționare”. [N. Red sursa: Dicționarul Explicativ al limbii române, ediția a II-a și revizuită ’09 (2009]
Cuvântul „concurs” este definit potrivit aceleiași surse: „Examen pentru dobândirea, în ordinea clasificării, a unui post, a unei catedre, a unei burse etc. sau pentru admiterea într-o instituție de învățământ”.
Legea Educației prevede organizarea de concursuri pentru directori de școli și pentru directorii din Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar, adică actualele Inspectorate școlare județene
Legea Educației nr 198/2023 prevede că pentru numirea șefilor de inspectorate și adjuncților se organizează concurs. De precizat, DJIP/DMBIP sunt de fapt denumirile structurilor care ar fi trebuit să rezulte prin reorganizarea inspectoratelor școlare, dar care încă nu au fost înființate, și care sunt amânate în prezent.
Art. 199 alin (1) Ocuparea funcției de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează prin concurs, organizat de Ministerul Educației.

Ce spune ministrul Educației despre numirile șefilor ISJ
În raportul de diagnoză al sistemului de Educație, QX, Ministerul spune că „trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți, se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România”.
În prezent, toate numirile inspectorilor șefi și adjuncți sunt făcute din pix de ministru. „Sub aspectul modalității de ocupare a funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare, în anul școlar 2023-2024, toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar din inspectoratele școlare au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2025 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit raportului privind starea învățământului al Ministerului Educației.
În luna mai 2025, ministrul Daniel David a spus că șefii inspectoratelor școlare să fie oficial numiți politic, iar ceilalți inspectori să dea concurs. El preciza în raportul ministrului Educației și Cercetării, QX, că organizarea inspectoratelor prevăzută în Legea Deca-Iohannis este ineficientă, complică și birocratizează sistemul.
Ministrul Daniel David propunea în iunie 2025 ca inspectorii generali să vină și să plece cu ministrul și programul de guvernare: „Este o ipocrizie în acest moment să consideri că inspectorul general, care reprezintă ministerul în județ, poate să fie un om independent de programul de guvernare”, spunea David în podcastul Friendly Fire.
Informații de context despre organizarea concursurilor de directori și inspectori
Ministrul Educației a amânat concursul de directori pentru 2026, pentru „prima parte a anului viitor”, asta deși termenul avansat tot de el în urmă cu două luni, era decembrie 2025.
De precizat, următorul concurs pentru directorii de școli, a fost amânat până pe 2 februarie 2025, o întârziere de un an față de termenul stabilit inițial în an electoral cu 4 rânduri de alegeri. Dar concursul nu a avut loc nici după anul electoral.
Concursul de directori ar fi trebuit să se desfășoare după aprobarea la începutul lunii februarie 2024 a regulilor de organizare a selecției pentru managerii unităților de învățământ. Calendarul de intrare în vigoare a legislației subsecvente legilor educației 198/2023 și 199/2023 a fost însă prorogat, în an cu 4 rânduri de alegeri electorale, iar noul grafic adoptat la începutul anului prevede amânarea termenului inițial cu un an.
Mai exact, pe 4 februarie 2025 a fost termenul de aprobare a „ordinului de ministru al educației privind aprobarea metodologiei de organizare a concursului național de recrutare pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ”.
În anul 2022, trei sesiuni de concurs de directori de școli s-au organizat în România. În primele două etape au fost ocupate 6.969 de posturi de director adjunct și directori, din cele 8.692 de posturi scoase la concurs. Cele rămase neocupate, pentru care s-a organizat o a treia etapă în septembrie, erau 1.723 de posturi (sursa).
Edupedu.ro a scris în martie 2023 că erau 1.761 de directori și directori adjuncți de școli care au fost numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni, după ce în trei sesiuni de concurs pentru directori aceste posturi nu s-au ocupat. Asta arăta un raport al Ministerului Educației.
Actualele mandate obținute prin acele concursuri ale directorilor expiră în 3 tranșe: ianuarie, martie și mai 2026.
Și toate posturile din actualele inspectorate școlare urmau să fie scoase la concurs în 2024, an, prevedea proiectul de calendar pentru legislația subsecventă din august 2023. Regulile pentru recrutarea șefilor de direcții județene și a inspectorilor trebuiau stabilite până în februarie 2024, dar ministerul condus de Ligia Deca le-a amânat cu un an, până în iunie 2025. Evident, nici până acum nu au fost organizate. Ultimul concurs de inspectori a fost în 2017, iar mandatele acestora au fost între 2018 și 2021, cand ar fi trebuit să fie organizat concurs din nou. Miniștrii Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca și acum Daniel David, toți membri sau suținuți de PNL, au refuzat organizarea concursului invocând motive precum: schimbarea legii, oricum instituțiile se desființează, etc.
Un raport publicat în martie 2023 de Ministerul Educației, instituție care refuză de trei ani să organizeze concursuri, așa cum îi cere legea, arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare. Peste 1.700 de directori de școli sunt puși tot politic – detalii aici.
Vezi aici lista inspectorilor școlari generali, în septembrie 2022: 21 sunt de la PNL, 17 de la PSD și 2 de la UDMR.
Un raport Code for Romania publicat în septembrie 2023 arăta că “managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces”.
Cel puțin 31 de inspectori generali școlari au candidat la alegerile locale din 9 iunie 2024, conform datelor analizate de Edupedu.ro pe baza listelor de candidați depuse de partidele politice la Biroul Electoral Central. Majoritatea șefilor Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ) sunt membri PNL, iar 16 dintre ei au candidat la scrutinul din 9 iunie. Alți 12 șefi de inspectorate, membri PSD, au candidat și ei, la fel și 2 șefi de ISJ membri UDMR.
În fiecare an, practic, ministrul numește din pix nume primite de la partide în fruntea inspectoratelor școlare județene. La rândul lor, inspectorii politicieni numesc din pix întreaga garnitură de inspectori școlari de specialitate. Procedura se numește „detașare în interesul învățământului” și este folosită în aceste cazuri doar în interesul politicului. Inspectorii șefi numesc și directorii de școli acolo unde mandatele sunt vacante – fie că nu au existat candidați la concurs, ori nu a luat nimeni postul, ori directorul prin concurs și-a dat demisia sau a fost data afară. Astfel Edupedu.ro a semnalat în ultimii ani faptul că în luna august are loc „Pixiada”.
Foto: @ Boonstocker | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
4 comments
Se pare că ministrul nostru încă nu a descoperit conceptul de lege. Legea conduce statul, nu politicienii. Legea conduce instituțiile, nu politicienii. Legii i se substituie toate comportamentele administrative, nu politicienilor. Toate aventurile cu politicieni deasupra legii s-au sfârșit întotdeauna foarte prost. Iar tranziția aceasta spre extremism, venită după decenii de corupție și politizări intense, este simptomul eșecului monopolizării politice a statului. Până la anarhie nu mai este decât un pas.
Cum?
Nu mai e suficient carnetul de partid?
Sau așternutul, sau ploconul?
Condiții mai ,, grele ” peșcheș mai mare.
Dar oare cand vom vedea ca avem buni manageri si in functiile de didactic auxiliar ?
Sunt unitati de invatamant unde auxiliarul duce 80% din activitati, daca nu mai bine, de ce conditionam functiile de conducere doar pentru statutul de cadru didactic?
Puțin probabil ca aceste concursuri să fie corecte si transparente atâta timp cât inspectorii generali vor fi numiți politic.Ordinea concursurilor ar trebui să fie mai întâi pentru direcțiile județene si apoi pentru directori.
Tot politicul dictează educația în România! Păcat!!!
Pentru funcții se înghesuie oportuniștii care sunt nu sunt cei mai buni profesioniști la catedră și de cele mai multe ori nu iubesc copiii!
Ne este lehamite de cei care au ajuns la conducerea ISJ-urilor și conduc destinele educației în județ și se cred nemuritori.