Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere din București, despre curriculum la decizia elevului din oferta școlii: Elevii la 18 ani au drept de vot, conduc mașina, călătoresc singuri, dar iată că nu avem încredere în ei să își aleagă niște ore

Elevii de liceu au nevoie să le fie acordată mai multă încredere că vor alege opționale potrivite pentru parcursul lor educațional, a declarat Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, legat de descentralizarea pe care o vor presupune noile planuri-cadru.

Decana Facultății de Litere a evidențiat paradoxul unui sistem care le recunoaște maturitatea elevilor majori în alte aspecte ale vieții, dar le limitează autonomia în alegerea propriului parcurs educațional.

Oana Fotache Dubălaru: „Aș da încredere elevului. Aș da încredere profesorului. Fiindcă elevii la 18 ani au drept de vot, merg și votează, conduc mașina, fac multe alte lucruri, călătoresc singuri, dar iată că nu avem încredere în ei să își aleagă niște ore. Numai că încrederea asta trebuie securizată cumva, trebuie cultivată de mici, trebuie pregătiți și ei, și părinții, care sunt un alt mare factor de rezistență la schimbare și în învățământul de stat, și în cel privat.

Profesorii, directorii de școală, încât să nu meargă pe variante comode, pur și simplu, de a migra niște ore în opționale. Sau dacă câțiva elevi își doresc un opțional, am auzit vehiculată o cifră, minimum 14 copii într-o grupă. Se va prefera dictatura majorității, materiile de Bac, fiindcă acolo avem nevoie de ele, ele ne trebuie, de fapt”, a declarat ea.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Un punct sensibil este reducerea numărului de ore din trunchiul comun pentru anumite discipline, care ar putea sau nu să fie alese de elevi din curriculum la decizia elevului din oferta școlii.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​.

Citește și:

Profesorul Liviu Papadima, despre noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu: Ce are de făcut Ministerul Educației este să vină, cât de urgent cu putință, cu o serie de propuneri administrative care să convingă că, de această dată, reforma curriculară va funcționa. Enumăr câteva