Premierul Ilie Bolojan vrea desființarea claselor de învățământ simultan: Ceea ce trebuie avut grijă la țară este, într-adevăr, să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat duminică, la Antena 3 CNN, că, trebuie luate măsuri pentru a elimina învățământul simultan. „Decât să ducem profesorii într-un sat din România, unde oricum e greu să faci școală, mai bine luăm copiii din satul acela și ducem la cea mai bună școală din cea mai apropiată comună”, a explicat acesta.

„Ceea ce trebuie avut grijă la țară este, într-adevăr, să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe, dar nici să nu avem clase simultane în care numărul de de elevi într-o clasă – 1, 2, 3, 5, 7 elevi – este mai mic decât numărul de profesori care predau la clasa respectivă. Decât să ducem profesorii într-un sat din România, unde oricum e greu să faci școală, mai bine luăm copiii din satul acela și ducem la cea mai bună școală din cea mai apropiată comună”, a afirmat premierul.

În ceea ce privește comasarea școlilor, în special a celor din mediul rural, Ilie Bolojan a spus că legislația permite ca, în unele cazuri, unitățile de învățământ să își păstreze personalitatea juridică independentă.

„Această comasare, adică creșterea numărului de elevi pe care îl are o școală, va duce, într-adevăr, la comasări, dar, în aplicarea acestei legislații, există flexibilitatea ca, de la caz la caz, să se ia anumite măsuri în așa fel încât fiecare unitate administrativă pe teritoriul căruia există o școală care funcționează independent să aibă personalitatea juridică independentă, dacă este cazul”.

Comasările de școli nu vor afecta procesul de învățământ, susține Ilie Bolojan. Acesta a dat exemplul fuzionării școlilor din Oradea în timpul mandatului său de primar.

„Dar aceste lucruri nu afectează procesul de învățământ. Trebuie să discutăm deschis. Am fost primar în Oradea, am avut peste 70 de unități școlare. Le-am fuzionat, au rămas mai puține, undeva la aproape 50, și nu s-a întâmplat nimic. Pentru că atunci când am făcut acest lucru finanțarea urmărea elevul și cu cât aveai mai mulți elevi la o școală, cu atâta primeai mai mulți bani. Și s-a văzut că procesul de învățământ n-a fost afectat”.

„Acolo unde într-adevăr situația este de natură de a nu exista o școală în vecinătate, sigur se pot găsi formule, așa cum v-am spus, de excepție, dar lucrurile nu mai puteau continua în felul în care s-au acumulat, pentru că nu ne mai putem permite acest lucru nici în învățământ”, a mai adăugat el.

Confruntat cu situația actuală din România, unde elevii din mediul rural nu își permit să facă naveta, premierul a susținut că „aproape în toate comunele din România sisteme de microbuze școlare care sunt organizate în așa fel încât asigură transportul elevilor din sate către școala, din centrul de comună sau dintr-o comună, din satele aparținătoare, către școala în care se duc acești copii”.

Amintim că, la sfârșitul anului trecut, Uniunea Elevilor Reprezentanți (UER) a semnalat faptul că mulți elevi nu beneficiază de transport către școală, așa că abandonează sistemul de învățământ sau fac autostopul: „În lipsa unor soluții potrivite, elevii sunt nevoiți să recurgă la alternative nesigure, cum ar fi autostopul, o practică ce pune în pericol viața acestora”.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 810/2023, modificată ulterior prin HG nr. 1337/2023, elevii care fac naveta între localitatea de domiciliu și cea în care sunt școlarizați trebuie să primească o sumă forfetară în fiecare lună pentru a acoperi cheltuielile de transport. UER susține însă că acești bani sunt insuficienți pentru a acoperi cheltuielile de transport.

În octombrie anul trecut, Ministerul Educației a tăiat din fondul necesar transportului pentru elevi și a cerut de la fondul de rezervă al Guvernului 35.450 de mii de lei, o sumă cu aproape două treimi mai mică decât cea solicitată cu o lună în urmă (99 de mii de lei).

Informații de context

Procedura privind reorganizarea școlilor și liceelor și constituirea formațiunilor de studiu în anul școlar 2025-2026, care prevede regulile de comasare a unităților de învățământ, a fost pusă în dezbatere publică la sfârșitul lunii iulie.

Noile criterii prevăd că o unitate de învățământ de stat poate funcționa cu personalitate juridică doar dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții minime de efectiv:

• 500 de elevi;
• 500 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;
• 250 de preșcolari și/sau antepreșcolari;
• 200 de antepreșcolari;
• 300 de elevi pentru învățământul postliceal;
• 50 de elevi sau 50 de elevi/preșcolari pentru învățământul special.

Excepțiile prevăzute în legea actuală rămân valabile în continuare – vezi aici care sunt acestea.

La începutul lunii trecute, ministrul Daniel David a anunțat că măsura comasării școlilor în unități mai mari cu personalitate juridică va duce la pierderea a 900 de posturi de director. „Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”, a explicat acesta.

Recent, Liceul Tehnologic din Țăndărei, județul Ialomița, a transmis public, printr-un memoriu, că se opune comasării cu o școală gimnazială fără personalitate juridică și cu un liceu neacerditabil pe învățământul profesional. În document, semnatarii au afirmat că nu mai există un liceu tehnologic în zonă.

• Deși au solicitat un răspuns din partea Ministerului Educației și Cercetării, reprezentanții instituției nu au oferit nicio clarificare pe acest subiect până acum.