Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, este de părere că „pentru unii crucial este ca elevii ”să știe despre…” (cronicari, curentele culturale / literare, Școala Ardeleană, umanism, romantism etc. etc.)”. „Pentru ceilalți, lucrul cel mai important, în studiul literaturii, este de a forma elevi capabili (și doritori) să citească și să înțeleagă scrieri literare (și nu numai) cât mai variate și, pe cât posibil, cât mai sofisticate”, a precizat acesta pe pagina de socializare.
Reacția vine după ce a participat la dezbaterea online organizată joi, 11 decembrie, de Academia Română, pe tema programei de Limba și Literatura română.
„Am asistat astăzi la o pseudo-dezbatere pe tema programelor de română pentru liceu organizată de Academie. (…) Se pare că fractura cea mai profundă între cele două tabere nu o reprezintă modul de a imagina predarea literaturii române, ci concepția despre învățământ și menirea lui. Pentru unii, esențială este, în instruirea școlară, livrarea de informații pe care elevii ar trebui să le asimileze. Sunt, cum lesne se poate ghici, susținătorii actualului proiect. Ceilalți văd menirea învățământului în principal în formarea de competențe în rândurile elevilor. Concret: pentru unii crucial este ca elevii ”să știe despre…” (cronicari, curentele culturale / literare, Școala Ardeleană, umanism, romantism etc. etc.). Pentru ceilalți, lucrul cel mai important, în studiul literaturii, este de a forma elevi capabili (și doritori) să citească și să înțeleagă scrieri literare (și nu numai) cât mai variate și, pe cât posibil, cât mai sofisticate”, a scris Liviu Papadima pe pagina de socializare.
„Un alt lucru remarcabil: ”apărătorii” actualului proiect de programă au făcut apel, în repetate rânduri, la ”temperarea” polemicilor stârnite în spațiul public. Perfect de acord. Din păcate, mă întreb cum poate fi ”temperată” o astfel de dispută cu referiri la ”vociferările” celor de altă părere, la ”lipsa de colegialitate””, a mai spus acesta.
Liviu Papadima a adus în atenție și faptul că președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a anunțat că editurile care se ocupă de manuale au făcut presiuni indirecte asupra comisiei de elaborare a programelor și chiar asupra să păstreze programele actuale, pe motiv că manualele sunt deja făcute.
„În materie de etică bizară a discursului propriu, mi s-a părut că performanța cea mai înaltă a fost atinsă, cu regret o spun, tot de Președintele Academiei care, într-o acoladă intristată, a mărturisit că el știe că edituri din România ar fi făcut presiuni uriașe asupra grupului de lucru pentru a-și favoriza manualele deja redactate.
Domnule Președinte, chiar nu realizați că asta e o afirmație extrem de gravă, care e obligatoriu să fie însoțită, dacă nu de probe, măcar de indicarea explicită a firmelor sau a persoanelor acuzate?”
Redăm textul integral al lui Liviu Papadima:
„Am asistat astăzi la o pseudo-dezbatere pe tema programelor de română pentru liceu organizată de Academie. Dezbaterea a constat, în linii mari, într-o înșiruire de monologuri mai mult sau mai puțin inspirate, mai mult sau mai puțin la obiect. Se pare că fractura cea mai profundă între cele două tabere nu o reprezintă modul de a imagina predarea literaturii române, ci concepția despre învățământ și menirea lui. Pentru unii, esențială este, în instruirea școlară, livrarea de informații pe care elevii ar trebui să le asimileze. Sunt, cum lesne se poate ghici, susținătorii actualului proiect. Ceilalți văd menirea învățământului în principal în formarea de competențe în rândurile elevilor. Concret: pentru unii crucial este ca elevii ”să știe despre…” (cronicari, curentele culturale / literare, Școala Ardeleană, umanism, romantism etc. etc.). Pentru ceilalți, lucrul cel mai important, în studiul literaturii, este de a forma elevi capabili (și doritori) să citească și să înțeleagă scrieri literare (și nu numai) cât mai variate și, pe cât posibil, cât mai sofisticate. Interesant este că și unii și alții se referă la ”analfabetismul funcțional” constatat în rândul tinerilor din România, chiar dacă ”susținătorii” actualului proiect ignoră complet două lucruri esențiale: 1. analfabetismul funcțional a fost diagnosticat deocamdată numai la nivel gimnazial. Desigur, e o întrebare cum l-am putea, totuși, diminua în liceu – teoretic sau tehnologic – însă nu poate fi nicicum considerat un ”efect” al programelor de liceu în uz. 2. ”Analfabetismul funcțional” nu se referă la bagajul de informație deținut de elevi, ci la o serie de competențe de bază, între care capacitatea de a înțelege un text, de orice natură – de la instrucțiuni de montare a unui dispozitiv la poeme. Să vrei să combați analfabetismul funcțional prin insistența pe ”noțiuni” care ar trebui cunoscute și memorate – despre ”înțelegere” nu poate fi vorba! – este, evident, ”vânare de vânt”.
Un alt lucru remarcabil: ”apărătorii” actualului proiect de programă au făcut apel, în repetate rânduri, la ”temperarea” polemicilor stârnite în spațiul public. Perfect de acord. Din păcate, mă întreb cum poate fi ”temperată” o astfel de dispută cu referiri la ”vociferările” celor de altă părere, la ”lipsa de colegialitate” etc. etc.
În materie de etică bizară a discursului propriu, mi s-a părut că performanța cea mai înaltă a fost atinsă, cu regret o spun, tot de Președintele Academiei care, într-o acoladă intristată, a mărturisit că el știe că edituri din România ar fi făcut presiuni uriașe asupra grupului de lucru pentru a-și favoriza manualele deja redactate.
Domnule Președinte, chiar nu realizați că asta e o afirmație extrem de gravă, care e obligatoriu să fie însoțită, dacă nu de probe, măcar de indicarea explicită a firmelor sau a persoanelor acuzate?
Mie unul chestia asta mi-a adus aminte de declarațiile unui fost ministru, Adrian Severin, care susținea că ”are o listă” cu agenții sub acoperire din presa românească. Sau de vituperările unui alt ministru, al educației de această dată, tot Pop, împotriva editurilor de manuale din România, pentru a-și impune proiectul de ”manual unic” și ”editură unică”.
Stimate domnule Președinte, știți cum a continuat cariera politică a lui Severin, și cea a lui Pop. Nu răspândiți în public insinuări lipsite de orice probe. În niciun caz astfel de insinuări nu pot contribui la o ”detensionare” a polemicilor actuale.”
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Noua programă de română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă” și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific” – arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.
În memoriul prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală a programei” pe care instituția a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, cele peste 200 de personalități ale lumii academice și artistice analizează și listează detaliat greșelile de construcție ale programei școlare puse în dezbatere de Ministerul condus de Daniel David.
Cei peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Cei 200 de intelectuali acuză Ministerul Educației de realizarea de „decupaje fantasmagorice” cărora instituția le atribuie statutul de „epoci” și atrag atenția că impunerea predării lor de către profesori „va conduce la o viciere profundă a modului de conceptualizare a istoriei literaturii române, precum și a istoriei românilor în ansamblul ei”. [Detalii aici]
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă.
Profesoara Dana Papadima a explicat că miza principală a programei de Limba și literatura română este să îl ajute pe elev să deprindă aptitudini necesare pentru viața de zi cu zi. În plus, aceasta a subliniat că nu vechea programă este vinovată pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor.
Citește și:
Peste 100 de scriitori și profesori apără proiectul programei de Română la clasa a IX-a, printr-un memoriu adresat Ministerului Educației – „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?” / Printre semnatari – profesori de la universități din străinătate sau studenți
„Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!” Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori și profesori, printre care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Ioana Pârvulescu, cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”
ULTIMA ORĂ „Informații eronate științific” stau la baza programei de Română propuse de Ministerul Educației – acuză 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori: Nu sunt incluse nici măcar noțiuni ca „evoluție, modernizare, occidentalizare”, „sincronism, forme fără fond” / Propunerea de curriculum pare „o parodie involuntară” care „falsifică complexitatea istorică a literaturii române”
„Simpatizanți de pe margine” care au interesul să se promoveze prin intermediul manualelor școlare, acuză profesorul și criticul literar Paul Cernat despre scriitorii, profesorii universitari și cercetătorii care au semnat memoriul prin care semnalează informații eronate științific în programa propusă de clasa a IX-a la limba și literatura română
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Adriana Vișean