Redeschiderea școlilor, o problemă complicată. Cum arată calculele puținelor țări care au început să se gândească la “pasul următor”

12.949 de vizualizări
Grădiniță și liceu obligatorii
Foto: Pixabay.com
Țările lumii, care au închis pe rând școlile, pe parcursul mai multor săptămâni, ca măsură de prevenție și combatere a epidemiei de Covid-19, încep să se gândească la redeschiderea instituțiilor de învățământ și ce ar presupune aceasta, în situația fără precedent în care se află oamenii. Procesul nu este deloc unul ușor, e însoțit de noi provocări, iar autoritățile din cele mai multe capitale – inclusiv România – nu pot spune când și cum sa va întâmpla. Sub presiunea generală a nevoii să fie reluate activitățile economice, lucrurile încep, totuși, să se miște în unele locuri, unde specialiștii și media caută soluții pentru ca momentul când școlile își redeschid porțile să nu fie la fel de haotic ca în momentul închiderii.

Cele mai multe țări europene au închis școlile pe perioade limitate, cu posibilitate de prelungire. Conform ultimelor date agregate, la începutul acestei luni, de Comisia Europeană, școlile urmau să se redeschidă, cel puțin teoretic, fie după 12-13 aprilie, fie după 19 aprilie.

Harta inchiderii scolilor in UE – date valabile pentru inceputul lunii aprilie / Sursa: Reteaua Eurydice

Unele dintre statele care anunțaseră astfel de date – inclusiv România – au decis deja prelungirea perioadei de suspendare a cursurilor în școli, până la sfârșitul lunii sau până în mai. În România data probabilă până la care se va întinde noua stare de urgență va fi 15 mai, care este într-o zi de vineri, așa că o eventuală redeschidere ar putea fi luată în calcul pentru luni, 18 mai, sau chiar pentru 1 iunie, potrivit scenariilor vehiculate public.

Altele state, însă, se pregătesc de o reluare treptată atât a activităților economice, cât și a predării față în față, activități blocate în paralel pe parcursul perioadei de distanțare socială. În acest context, se înmulțesc și discuțiile privind redeschiderea școlilor. Miercuri, directorul pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Hans Kluge, a atras atenția țărilor să se gândească foarte bine înainte să adopte măsuri de relaxare, potrivit Reuters. “Acum nu este timpul pentru relaxarea măsurilor”, a spus el, arătând că în timp ce situația se îmbunătățește încet în unele țări europene, în altele continuă să se înrăutățească.

  • Primul pas l-a făcut Danemarca, prima țară care a făcut un astfel de anunț în privința educației, după cum a scris EduPedu.ro. Premierul de acolo a spus că are în vedere redeschiderea grădinițelor și claselor 1-5, din 15 aprilie, dar numai în cazul stabilizării evoluției epidemiei. În Danemarca, redeschiderea școlilor ar fi printre primele măsuri de relaxare a restricțiilor impuse populației.
  • Ieri și Norvegia a anunțat prin vocea premierului Erna Solberg că grădinițele se deschid pe 20 aprilie, iar școlile, universitățile și colegiile tehnice își vor redeschide porțile din data de 27 aprilie, potrivit Ministerului Educației din Norvegia. “Norvegia a reușit să țină sub control virusul. Treaba noastră este să menținem acest control,” a spus Solberg într-o conferință de presă online. Schimbările vor fi implementate gradual, într-o manieră controlată, a mai spus aceasta.
  • În Austria, cealaltă țară europeană care ia în considerare primi pași de relaxare, abordarea este diferită – acolo nu școlile au prioritate pentru reluarea activităților, ci micile afaceri, decizie care, potrivit Financial Times, va ține întreaga Europă cu ochii pe statul din inima continentului: e o măsură viabilă de echilibare a nevoilor de sănătate publică și sănătate economică? Sau doar un joc de noroc, în care economia capătă prioritate?
  • Marți, Bloomberg scria că și Italia, care a fost epicentrul epidemiei în Europa, ia în considerare redeschiderea unor activități, în condiții de protecție maxime, în special în agricultură, sectorul sanitar și în producția de echipamente mecanice. Nici aici școala nu este inclusă, cel puțin potrivit datelor actuale, printre prioritățile pentru redeschidere.
Cel mai rece calcul vine, însă, din Germania

Institutul de cercetare IFO din Munchen, care, împreună cu alte organizații de cercetare, a prezis miercuri o scădere de 4,2% a economiei Germaniei în 2020, ca urmare a crizei coronavirusului, a susținut săptămâna trecută, într-o analiză economico-științifică, faptul că economia și societatea au nevoie de o relaxare treptată a restricțiilor actuale, condiționată de evaluarea continuă a riscurilor. Regula esențială ar fi asigurarea sprijinului medical pentru întreaga populație (Germania este una dintre țările considerate a avea cel mai mare nivel de pregătire pentru a face față, medical, pandemiei Covid-19).

Prioritate ar avea, conform IFO, mai multe domenii de activitate și regiuni unde impactul epidemiei e redus, dar povara socio-economică produsă de întreruperea activității este foarte mare. Printre acestea – școlile.

Potrivit IFO:

  • “Va fi prioritară relaxarea treptată a restricțiilor care sunt însoțite de costuri economice mari și produc o povară socială și de sănătate foarte mare. Regiunile cu rate reduse de infecție și cu disponibilitate în sistemul de sănătate ar putea, conform propunerii înaintate de 14 experți din universități și institute de cercetare, să facă primul pas. Sectoarele cu risc redus de infecție, precum fabricile puternic automatizate, zonele cu persoane mai puțin vulnerabile, precum școlile și universitățile, ar putea fi primele unde să fie ridicate restricțiile”.

IFO îl citează pe medicul Martin Lohse, președintele unei instituții germane de cercetare medicală, potrivit căruia “Trebuie să ne așteptăm ca pandemia să ne țină ocupați multe luni de acum încolo și, în cele din urmă, sistemele noastre imunitare vor putea să ne protejeze. De aceea, avem nevoie de o strategie flexibilă care se diferențiază în funcție de riscuri – o închidere generalizată a activității nu este o soluție e termen lung”.

Tot în Germania, unde cancelarul Angela Merkel a spus luni că e prea devreme pentru a stabili o dată la care să fie ridicate restricțiile, la presă s-a scurs un document al Ministerului de Interne, citat de The Guardian, ce prezintă o serie de măsuri despre care autoritățile par să creadă că ar permite reluarea treptată a activităților. Printre ele: obligația de a purta măști în public, limitarea adunărilor publice, mecanisme care ar face ca peste 80% dintre oamenii cu care o persoană infectată a intrat în contact să fie identificate în 24 de ore de la diagnostic. Asemenea măsuri ar permite o serie de acțiuni, inclusiv redeschiderea școlilor.

Puncte de vedere britanice și americane

În Marea Britanie, țară care a introdus târziu măsuri restrictive pentru populație, însăși ideea de a închide școlile ca măsură de prevenție, adoptată în toată lumea, întâmpină încă rezistență – vezi de exemplu ce spune un grup de cercetători de la University College London.

E cazul să fie redeschise școlile, în absența altor măsuri?, se întreabă BBC într-un material despre studiul cercetătorilor respectivi. Radiodifuzorul public din Regatul Unit argumentează că eliminarea unei singure măsuri restrictive, precum închiderea școlilor, nu are prea multă logică:

  • “Măsurile introduse urgent pentru combaterea virusului, inclusiv închiderea școlilor, funcționează împreună. Unele au un impact mai mare decât altele, dar nu înseamnă că are logică să renunți la una singură. De exemplu, chiar dacă școlilor li se permite să reînceapă activitatea, măsurile de distanțare socială pe care ni se cere să le respectăm, despre care experții spun că sunt foarte eficiente, ar trebui probabil să rămână. Deci, copiii care se întorc la școală ar trebui, probabil să urmeze în continuare îndemnul de a sta acasă, când nu sunt la școală, dar și să respecte regula celor 2 metri distanță, când sunt la școală.
  • În plus, mai e problema cadrelor didactice – unii ar putea fi în grupul de mare risc și nu ar trebui să lucreze în afara casei.”

În SUA, unde pandemia a lovit puternic într-un val ulterior celui care a măturat multe țări europene, așteptările nu sunt foarte ridicate. Acolo, se pune problema reluării școlilor la toamnă, după cum reiese în declarații făcute marți de Anthony Fauci, unul dintre coordonatorii acțiunilor americane de combatere a epidemiei.

Acesta a spus, citat de The Hill, că SUA ar urma să fie bine pregătite pentru redeschiderea școlilor la începutul următorului an școlar, în toamnă.

Indiferent de deciziile autorităților, centrele de cercetare își prezintă punctele de vedere privind măsurile optime care ar trebui luate pentru reluarea activităților. Printre analiștii care și-au spus cuvântul este Scott Gottlieb de la think tank-ul American Enterprise Institute (AEI). Acesta argumentează, într-o analiză recentă, că statele americane pot intra în faza a doua de reacție la epidemie în momentul când vor putea să trateze și să izoleze eficient cazurile de Covid-19 și contactele persoanelor respective.

  • În acel moment, spune el, școlile și afacerile se vor putea redeschide în mare parte. Chiar și așa, va fi nevoie să fie menținute măsuri de distanțare și de limitare a adunărilor publice. Școlile ar putea fi nevoite să aplice măsuri de distanțare fizică între elevi, cu recomandări de la centrele de specialitate și de la autoritățile locale, fiind recomandate în plus măsuri suplimentare de igienă.

Foto: Pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cenzură ca în comunism? Un cântec care îl critica voalat pe liderul partidului aflat la guvernare în Polonia a fost scos din topul unui post de radio/ Scandalul a provocat o nouă dezbatere despre libertatea presei

Emisiunea topului săptămânal de la postul polonez Radio Trojka rareori face valuri în afara lumii muzicale. Însă în ultimele zile un scandal declanșat de acuzația de cenzură a unui cântec…
Vezi articolul

Povestea lui Napoleon Dolar, abandonat într-o maternitate, în România anilor `90, care a ajuns apoi student la două facultăți și profesor la o școală gimnazială: ”Cărțile nu judecă, dar te ajută să judeci”

Napoleon Dolar Muntean a pornit în viață cu aproape toate dezavantajele: rom, abandonat timp de doi ani în maternitate, transferat pentru alți trei ani într-o casă de copii, bolnav și…
Vezi articolul

OECD: Șase probleme-cheie ale educației, care trebuie urmărite în criza produsă de pandemia Covid-19. Printre ele – dimensiunea claselor, timpul de predare, școlile profesionale

Cheltuielile guvernamentale, mobilitatea, dimensiunea claselor și programele vocaționale se numără printre indicatorii-cheie identificați de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în eforturile de a ține sub control șocul produs…
Vezi articolul