Temele la matematică adâncesc diferențele dintre elevii favorizați și cei dezavantajați – cercetare americană

15.900 de vizualizări
Foto: © Xalanx | Dreamstime.com
Temele pentru acasă – care, în condițiile produse de pandemie, înlocuiesc în unele cazuri chiar și o parte din predarea online – au un rol de întărire a diferențelor dintre copiii avantajați și cei din medii dezavantajate, susține un nou studiu dat publicității de trei cercetătoare americane.

Cele trei, reprezentând Indiana University și Vanderbilt University, au încercat să verifice dacă temele au un rol de diferențiere între elevi, în funcție de statutul lor socio-economic, așa cum s-a demonstrat că se întâmplă în chestiuni precum gruparea elevilor în funcție de abilități sau în examenele standardizate. Ele pleacă de la cercetări deja existente care afirmă că elevii favorizați beneficiază mai mult de pe urma temelor și că temele determină rezultate diferențiate, în programele de testare, pentru elevii din diverse categorii socio-economice. 

În cercetarea lor, autoarele studiului citat au folosit interviuri și analiza datelor pentru elevi din clasele 3-7 și s-au concentrat pe temele la matematică.

Principalele concluzii:

  • Pentru că familiile lor au resurse mai mari pentru a susține activitatea de completare a temelor, elevii din medii favorizate au avut teme mai corecte și consistent complete, comparativ cu elevii din medii mai puțin favorizate.
  • Profesorii conștientizează contextele diferite legate de completarea temelor, dar, pentru că temele sunt tratate, prin abordări oficiale, drept activități individuale, ele ajung să fie interpretate prin metode ce întăresc diferențele de statut socio-economic.
  • Copiii cu teme complete și mai corecte – deci preponderent cei cu resurse și sprijin familial – erau văzuți drept responsabili, capabili, motivați și erau răsplătiți cu aprecieri și oportunități școlare, pe când ceilalți tindeau să fie calificați drept iresponsabili, incapabili, nemotivați, putând să fie penalizați.

Cercetarea arată că este nerealist să te aștepți ca părinții elevilor din medii socio-economice superioare să nu se implice în temele copiilor, în timp ce programele de tip after-school, ce suplinesc această nevoie, favorizează aceeași categorie de elevi.

  • Drept urmare, este recomandat ca profesorii să aibă în vedere, în funcție de situația specifică, întreruperea practicii de a da teme la matematică, în special la clasele mici. Profesorii sunt îndemnați, totodată, să aibă în vedere dezechilibrele în resursele familiilor, atunci când apelează la teme – în cazul specific al acestui studiu, temele la matematică.

Cercetarea poate fi consultată aici.

Photo 85723932 © XalanxDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”
Inteligenți sau educați? Mituri legate de rolul inteligenței generale în prezicerea performanței școlare a elevilor din România – cercetătorul Dacian Dolean
Care este ritmul de dezvoltare a alfabetizării copiilor din învățământul primar în timpul vacanței, comparativ cu timpul pe care și-l petrec la școală? Ce pot face părinții în zilele acestea să își ajute copiii?
Ce pot face părinții cu copiii care stau acasă în era distanțării sociale? – cercetătorul Dacian Dolean
Matematica în viața unui copil: etapele fizice și cognitive de dezvoltare a copiilor între 0-7 ani
Cititul în viața unui copil: Dezvoltarea limbajului de la 0 la 7 ani și cum se introduc elementele de bază în citire și scriere
Cum îți gestionezi emoțiile, când ești cu laptopul în brațe și copilul în spate? Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive
Mircea Miclea: Arta de a trăi în vremuri de criză
Daniel David: Despre schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei. Un Ghid practic


5 comments
  1. Deja in US matematica este acuzata de rasism/white supremacy si alte cele. Mai exact dat fiind ca de secole a fost apanajul unor masculi albi este doar un instrument al imperialismului. Ce poti sa comentezi la idioteniile astea?

  2. Este firesc ca sărăcia să influențeze negativ performanța școlară. Temele pentru acasă nu „au rolul” de a crește diferențele între copiii săraci și cei din familii mai înstărite. Cred că aceasta a fost o traducere nefericită din limba engleză. Temele pentru acasă nu ar trebui nici să înlocuiască predarea la clasă. Ceea ce s-ar putea însă face, într-un scenariu hibrid sau 100% online, este să cerem copiilor care au acces la Internet să se uite la niște materiale pre-existente și la clasă să ne ocupăm de înțelegerea noțiunilor mai dificile/interesante. Sigur, asta nu îi ajută pe cei ce nu au acces la Internet. Aici discutăm însă deja despre altceva. Un caz social are probleme mult mai mari chiar și decât faptul că nu are acces la Internet și Educație: lipsa hranei, a confortului termic, alcoolism și violență în familie, mulți frați și lipsa atenției parentale ș.a.m.d. Să nu confundăm lucrurile.

  3. Absurd! Dacă nu mai dau teme la matematică, ce obțin? Nu îi ajută cu nimic pe cei defavorizați, îi pierd și pe cei care ar putea să le facă. Egalizare în jos…grozavă strategie!

  4. Acești „cercetători” sunt rupți de realitatea obiectiva,provocând furtună în pahar cu apa, sa își justifice salariile.
    Un profesor de matematica ce este serios la scoala face to face, este serios și la scoala online.
    Astfel, la școala online, profesorul de matematica preda lecțiile, însoțite de exemple rezolvate, fie pe tabla virtuala, fie pe o tabla reala(investind propriile resurse pentru achiziționarea acesteia, a markerele, a rezervelor etc).
    Apoi pe aceeași cale face aplicații cu concursul elevilor.
    Cat despre teme. Un profesor serios da ca teme exercitii și probleme de tipul celor efectuate la lecție cu întreaga clasa, iar numai ca tema facultativa, pentru cei cu înclinație spre matematica sau pentru cei care vot sa lucreze mai mult, da și exerciții sau probleme care le solicita mai mult abilitatea de a face conexiuni între cunoștințele dobândite.
    Iar ce nu se efectuează de măcar jumătate din clasa de elevi, este efectuat la tabla ora următoare de matematica, eventual după dictarea unui elev care a efectuat acea problema, Sper ca nu are nimeni nimic împotriva stimulării elevilor cu înclinație către matematica sau care muncesc mai mult la aceasta materie.
    Cat despre efectuarea temelor de către elevi… Ca și la școală face to face, și la școala online, sunt elevi care se apuca de teme fără sa învețe întâi lectia și fără sa parcurgă încă o data aplicațiile efectuate la lectie.Desigur ca acești elevi fac la tema numai tâmpenii sau îl iau pe „nu pot” în brate, alarmandu-si parintii și ponegrindu-si dascălii.
    Acești cercetători ar fi trebuit sa se documenteze din mai multe parti, nu sa generalizeze ca și cum temele la matematica nu se pot face decât cu părinții sau cu meditatorul alături.
    Sa nu uitam ca marea majoritate a elevilor nu au handicap intelectual, deci sa ii tratam ca pe copii normali, cu capacitate normala și făcând fata unor cerințe normale.
    Lenea și superficialitatea sunt singurele care pun piedici unui elev normal.

  5. Cretin studiu. De fapt, studiul urmareste cretinizarea tuturor, nu? Sau deranjeaza faptul ca „familiile lor au resurse mai mari”? Si ce daca? Asta-i lumea: saraci si bogati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cele mai multe oportunități de educație, dar și cea mai vulnerabilă generație: portretul tinerilor României în 2025 / Spații sigure pentru o generație care caută să se descopere

Portretul tânărului român între 16-29 ani este unul marcat de un paradox: deși este optimist în privința viitorului personal și mai educat decât părinții săi, se confruntă cu cele mai…
Vezi articolul
Formatori pentru profesori de gimnaziu

O criză serioasă de profesori buni de matematică și științe „e predictibilă peste maximum 10 ani” – raportul de țară TIMSS 2019. Ce spune studiul despre problemele și necesitățile profesorilor la materii unde acum, elevii, iau “notă de trecere”, dar rămân la coada UE

“Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din…
Vezi articolul

Costurile „educației gratuite”, cu meditații, after school și materiale didactice, au crescut de trei ori în ultimii 7 ani, până la o medie de 10.000 de lei anual, spun părinții participanți la un studiu Salvați Copiii / Meditațiile – cea mai mare creștere a costurilor

Suma necesară pentru a acoperi costurile meditațiilor, programelor after-school și materialelor didactice, pe care părinții participanți la un studiu realizat de organizația Salvați Copiii România spun că o plătesc anual…
Vezi articolul

Criteriile pe baza cărora oamenii își aleg președintele, din perspectiva psihologului Mircea Miclea: Modul în care semeni cu acel candidat, caracteristicile pe care el le are și tu le valorizezi și emoția pe care ți-o inspiră / Partidele nu mai pot prosti oameni doar pentru simplul fapt că și-au lipit o altă etichetă

Psihologul Mircea Miclea, fondator al școlii cognitive în psihologia românească, a enumerat trei criterii din perspectivă psihologică pe baza cărora oamenii își aleg președintele: unul este sentimentul de apartenență, despre…
Vezi articolul
Consiliul Rectorilor

Examenele de admitere la liceu, susținute prin pachetul de legi ale educației – o sursă de inechitate în ochii OCDE. Organizația propunea, într-un raport de anul trecut, soluții prin care „să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”

Admiterea pe bază de examen la licee de elită cum sunt colegiile naționale, urmărită prin pachetul noilor legi ale educației, este un model contestat de experții în educație ai Organizației…
Vezi articolul