Ziua Europei. La 18 ani de la intrarea României în UE, aderarea lipsește din manualele de liceu. Profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu: Pentru predarea capitolului UE, este necesară intervenția proprie a profesorului. Lipsa conținuturilor actualizate la liceu poate crea confuzie, dar profesorii au reușit să actualizeze aceste conținuturi

România nu a reușit să introducă în manualele și curriculumul de liceu evenimentul istoric de aderare la Uniunea Europeană nici la 18 ani de la intrarea în blocul comunitar. Cu ocazia Zilei Europei, profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu, de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău, a declarat pentru Edupedu.ro că deși la liceu elevii nu au avut manuale actualizate, totuși profesorii au primit repere metodologice și au putut „să actualizeze aceste conținuturi și să nu transforme lecția într-o predare ineficientă”.

• Amintim că noi planuri-cadru de liceu au fost lansate în dezbatere pe 31 ianuarie 2025 de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, urmând ca un curriculum final să fie anunțat în mai-iunie, potrivit Ministerului. Aceste planuri-cadru ar urma să stea la baza unor noi manuale, inclusiv de Istorie, care să le înlocuiască pe cele din 2006 care și astăzi sunt pe băncile liceenilor. Noile planuri-cadru vor fi gata de implementat din 2026, când ar trebui să avem noi manuale școlare la liceu, programa și formarea profesorilor, potrivit planurilor anunțate de Ministerul Educației condus de Daniel David. Asta înseamnă că ar fi vizați elevii care acum sunt în clasa a VII-a.

Profesoara Nicoleta Zărnescu a acordat un interviu Edupedu.ro cu ocazia zilei Europei, 9 mai, la 18 ani de la aderarea României la blocul comunitar, în contextul în care România se află în fața unor alegeri cruciale care vor determina direcția țării: primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de liderul partidului extremist AUR, George Simion, cu peste 40% din voturi, urmat de candidatul pro-european Nicușor Dan cu 20,99% din voturi.

„Lipsa conținuturilor actualizate sau un conținut depășit, lipsit de relevanță poate crea confuzie, o imagine vagă sau distorsionată, ușor nerealistă, elevii putând rata înțelegerea concretă și corectă a beneficiilor de care România se bucură. Dar profesorii au reușit să actualizeze aceste conținuturi și să nu transforme lecția într-o predare ineficientă pentru că acesta a compensat lipsa materialelor actualizate din câteva pasaje din manual cu resurse suplimentare”, explică profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu, de la Colegiul Național Ferdinand I din Bacău.

Răspunsul profesoarei de istorie este vine în contextul în care elevii de liceu învață după programe și planuri cadru învechite, din anii 2000, predarea s-a făcut pe conținuturi, nu pe competențe, iar reglajele între gimnaziu și materia de liceu au fost făcute prin „repere curriculare” – niște ghiduri făcute an de an de profesori pentru colegii lor, ca să reușească unele corelații.

„Pentru a evita confuziile, reperele metodologice puse la dispoziția profesorilor în 2023-2024, deși fac referire la manuale din 2006, au conținuturi adecvate pentru toate unitățile de învățare. Dar pentru secvența Uniunea Europeană este necesară intervenția proprie a profesorului și sunt multe resurse digitale suficiente și accesibile tuturor”, mai spune profesoara.

• Amintim, George Simion (candidat cu discurs extremist) a obținut mai multe voturi decât Nicușor Dan (n. red candidat pro-european) pe toate categoriile de alegători, cu excepția tinerilor și a celor cu studii superioare – sondaj INSCOP din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale

Redăm interviul integral acordat de profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu pentru Edupedu.ro

Edupedu.ro: Ce a însemnat intrarea în UE pentru România? Cum arăta țara noastră înainte de acel moment 1 ianuarie 2007? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie de la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău: Eu sunt o persoana care a fost martoră înainte și… după! Un carusel istoric se poate numi evoluția noastră ca stat si politică în ultimii 30 ani – o generație cultural-istorică contemporană cu schimbări fără precedent! Nu cred că este o noutate totală o imagine vehiculată pe rețelele sociale despre anii comunismului, dar și despre anii primei perioade postdecembriste. Cu atâta tehnologie de care dispunem și cu atâta dinamică pe rețelele de socializare, cred că toată lumea a văzut imaginea societății comuniste. Întuneric, gri, obediență, tristețe… pata de culoare o dădea cravata roșie și tricolorul. Intrarea României în UE a fost așteptată, pentru că a reprezentat gura de oxigen și speranță pentru o generație pietrificată într-o economie paralizată de împrumuturi și lipsă de eficacitate, Astfel, intrarea țării a permis pasul înainte, chiar dacă, după decenii de comunism, progresele s-au realizat lent, cu inerția și lentoarea specifică uneori societății românești. Persistența reminescențelor trecutului era încă vizibilă, iar nevoia masivă de investiții era o provocare nu numai pentru România, dar și pentru UE. Aderarea a marcat ruptura în plan formal, dar la nivelul mentalităților politice și economice, România și-a câștigat cu greu eligibilitatea în casa europeană. Impulsul de aliniere la standarde europene a scuturat de mai multe ori scena politică, evaluate și reevaluată atât intern, prin votul populației, cât și extern, prin fondurile accesate, prin pozițiile în statisticile din domenii diferite, care au arătat de fiecare dată polarizarea UE, pentru că România și vecina noastră, Bulgaria, se situează încă în zona de minim. Cu toate acestea, situația României s-a îmbunătățit continuu, accesul la beneficiile UE fiind egale și echitabile pentru toți membrii.

Edupedu.ro: Elevii de liceu învață după o programă veche, în care se vorbește despre intenția României de a adera la UE sau despre faptul că urma să aderăm (N. Red de ex. Editura Corint, cls a XI-a). Cum este tratată intrarea României în UE și semnificația aderării pentru români în manuale sau reperele metodologice folosite de profesori la clasă? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Este adevărat, programa la disciplina istorie pentru clasa a XI-a este în vigoare conform Anexei nr. 3 la OMECI Nr. 5099 din 09.09.2009. ”Conţinuturile reprezintă mijloace prin care elevul poate dobândi competenţele generale şi specifice propuse de programă, ţintind să contribuie la dezvoltarea unei personalităţi autonome, capabilă să analize, să propună soluţii, să accepte diversitatea şi dialogul, să observe şi să abordeze perspectivele multiple asupra trecutului, precum şi problemele sensibile şi controversate, să ia decizii în cunoştinţă de cauză, să-şi asume responsabilităţi, să practice atitudinile şi valorile societăţii democratice. Acest mod de a înţelege conţinuturile învăţării a determinat opţiunea pentru teme care aparţin secolului XX. Alte argumente se referă la nevoia înţelegerii aprofundate a vieţii cotidiene în toate aspectele sale (economic, social, politic, cultural, religios, al mentalităţilor), la necesitatea dobândirii comportamentului democratic şi a instrumentelor intelectuale minime care să susţină învăţarea pe parcursul întregii vieţi. De asemenea, construirea acestei programe a ţinut cont şi de achiziţiile dobândite de elevi în perioada anterioară (clasele a IX-a şi a X-a).” Iată că ceea ce precizează programa este mai actual ca niciodată. Programa și nu manualul este cea care dirijează demersul didactic. Pe baza programei și a conținuturilor precizate, profesorul își creează propriul scenariu și, tocmai pentru că se referă la secolul al XX-lea, respectiv la organizații internaționale, la cooperare și conflict, la Uniunea Europeană (valori, instituții etc) creativitatea profesorului în era digital, în care conținuturile se regăsesc pe site-uri oficiale, nu este dificil să apropii realitatea contemporană de ochii vigilenți ai tinerilor. Materia de clasa a XI-a este abordată trans și interdisciplinar: istorie, sociologie, psihologie, social -științe politice-economie-drept și administrație-statistică-jurnalism…iată câte interfețe ale caruselului istoric poate crea un profesor cu drag de profesie, care nu trebuie să fie omul orchestra dar trebuie să vină informat în fața elevilor. Este anul în care comunicarea între profesorul de istorie și elevi este cea mai relaxată, cea mai autentică, dincolo de spațiul formal, care trece de prelegere și devine dezbatere, informare, analiză critică, pentru a forma cele 4 competențe generale: comunicare, relații interpersonale, civice și interculturale, surse istorice și modalități de analiză și utilizare a acestora pentru informare, documentare și cercetare, învățare permanentă, pe tot parcursul vieții.

Pentru a evita confuziile, reperele metodologice puse la dispoziția profesorilor în 2023-2024, deși fac referire la manuale din 2006, au conținuturi adecvate pentru toate unitățile de învățare. Dar pentru secvența Uniunea Europeană este necesară intervenția proprie. Surse digitale sunt suficiente și accesibile tuturor. Iar aceste conținuturi nu reprezintă decât o secvență din programa care se referă la întreg secolul al XX-lea și începutul secolului al XX-lea. De exemplu și temele de impact geopolitic, social sau economic ar mai trebui actualizate: terorism și contraterorism (actori noi pe această scenă), fundamentalism religios etc.

Edupedu.ro: A afectat lipsa conținuturilor actualizate pe istorie la acest capitol, capacitatea elevilor de a înțelege avantajele aduse de integrarea României în UE? A afectat predarea acestui capitol esențial în istoria țării noastre? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Nu cred, pentru că reperele metodologice includ sugestii clare pentru profesori despre metode, instrumente de lucru care să angajeze elevii în propria lor învățare. Interacțiunea cu articole de presă, documentele UE, site-urile oficiale, aplicații, concursuri pe teme europene (de exemplu Euroquiz dedicate elevilor de gimnaziu, la care participă sute de elevi și din mediul urban și rural, mobilități Erasmus+, Școli Ambasador, Euroscola etc.). Este una dintre temele cele mai prezente în spațiul nonformal al educației. Elevii, în atâtea generații din 2007 până azi, au aflat din diferite surse și din propria lor experiență, prin dezbateri, proiecte, prin urmare nu cred că aici este problema. În principiu, lipsa conținuturilor actualizate sau un conținut depășit, lipsit de relevanță poate crea confuzie, o imagine vagă sau distorsionată, ușor nerealistă, elevii putând rata înțelegerea concretă și corectă a beneficiilor de care România se bucură. Dar profesorii au reușit să actualizeze aceste conținuturi și să nu transforme lecția într-o predare ineficientă pentru că acesta a compensat lipsa materialelor actualizate din câteva pasaje din manual cu resurse suplimentare.

Edupedu.ro: Se poate vorbi de o lipsă de informare a elevilor pornită chiar din școală, cea care ar fi trebuit să le ofere cadrul formal de învățare?

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Cred că depinde mult de școală, de profesionalismul cadrelor didactice. Și în această privință, măsura o dă omul de la catedră… Ca în toate, de altfel. Garanția educației o dă cadrul formal, școala sau acesta este răspunsul predictibilității. Mi-e greu să cred că în era digitală, a utilizării inteligenței artificiale, un profesor de istorie de liceu apelează exclusiv la un manual de istorie ușor depășit. De altfel, manualul de istorie nu este singurul depășit. Neatractive pentru copii sunt și alte manual, la alte discipline, uzate moral, pentru o generație atât de activă. În epoca digitală, profesorul a devenit creator de content didiactic, are aplicații și softuri la îndemână, a urmat cursuri de digitalizare. Schimbarea s-a produs după 2020 și e în proces de creștere constantă. O lipsă de informare din spațiul formal ar avea consecințe serioase asupra educației generațiilor de elevi – de la lacune în cunoștințe, iar școala, practic nu și-ar îndeplini rolul și ar expune elevi vulnerabilizați, care ar putea deveni dependenți de surse externe, nu întotdeauna verificate sau prezentate într-un context educațional adecvat. Și, în acest caz, intervine dezinformarea, formarea unei perspective distorsionate, impact negativ asupra educației socio-civice. Dar, acestea sunt doar cazuri izolate, sunt sincer convinsă.

Edupedu.ro: Cum ar trebui să arate programa școlară de liceu la lecția predării despre UE? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: În contextual actual, programa școlară dedicată secvenței didactice despre UE trebuie să urmărească aceleași principii, valori și obiective: înțelegerea contextului istoric și al motivațiilor aderării României la UE, cunoașterea principiilor fundamentale, dezvoltarea gândirii critice, analiza unor situații concrete (nu doar predare de concept și noțiuni), înțelegerea mecanismelor de funcționare ale instituțiilor UE etc. Instrumentele de lucru propuse trebuie să fie variate și interactive – dezbateri, studii de caz, simulări ale proceselor instituționale, documentare, statistici oficiale, scrierea de proiecte cu finanțare europeană, invitarea unor experți, europarlamentarii să susțină sesiuni de informare. Cu siguranță, o debirocratizare a agențiilor naționale și europene cred că ar fi oportună, pentru că percepția cvasigenerală este aceea că, administrativ, instituțiile sunt ”poluate” cu birocrație excesivă. Și asta resimțim și noi, profesorii, în proiectele pe care le elaborăm, la orice nivel, la numărul excesiv de documente care sunt solicitate pentru orice inițiativă și activitate. Deci, o program flexibilă, bazată mai mult pe interacțiune și mai multe activități outdoor. Dar, nu pe banii copiilor, ci pe fondurile UE.

Edupedu.ro: Ce a schimbat intrarea în UE la nivel de școală, cancelarie și predarea istoriei? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Am avut colegi care au fost profesori înainte de 1989 și încă mai sunt activi sau pensionați de curând. Istoria era predată înainte într-o manieră exclusiv cronologică și mult factuală. După 2007, au intervenit multe schimbări, abordarea interdisciplinară, multiperspectivitatea, demitizarea istoriei, analiza critică a surselor istorice, reevaluarea perspectivei naționale, gândirea critică asupra faptelor istorice, contextualizate în ecuația istorică a forțelor profunde determinativ și a consecințelor și impactului produs. Istoria s-a produs ca disciplină pe tematici generoase care nu au mai urmărit în mod explicit construcția cronologică, ci mai mult cea exhaustivă. Desigur, mobilitățile pentru formarea profesorilor, ale elevilor, alinierea la standard și indicatori europeni, accesul la granturi europene, programele și proiectele europene au oferit acestora oportunități de a interacționa cu alte sisteme de învățământ și alte state europene. Schimbările s-au produs la nivelul programelor școlare, al elaborării manualelor alternative, a dezbaterilor privind conținutul manualelor.

Edupedu.ro: Simțiți că e nevoie ca teme legate de bunăstarea societății să fie abordate și la alte discipline, să colaboreze profesorii între ei, să le prezinte elevii extremismul sub formă transdisciplinară?

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Se propun multe tipuri de opțional în noile planuri-cadru. Dacă vor fi făcute doar de dragul de a crea o imagine și o perspectivă frumoasă asupra reformei în educație, cred că este din start un fiasco! Învățarea colaborativă este un ideal educațional. Desigur, că predarea despre extremism se face interdisciplinar: istorie, geografie, științe politice, sociologie, psihologia mulțimilor, arta comunicării, discurs public, strategii de manipulare, fake news, neuroștiință, drept, studii culturale. Cu accent pe aplicații, proiecte de grup, analiză de discursuri și comportamente sociale, interviuri, anchete, investigații, paneluri de dezbateri, proiecte de cercetare, studii de caz.

Din nou, intervine omul de la catedră, maniera în care acesta își reflectă propriul entuziasm prin ceea ce transmite elevilor. Să intre entuziast și să plece încărcat de energie la fiecare oră. Copiii simt cum transmiți. Să predai despre extremism unor minți în formare, ca niște aspiratoare de informații și emoții, cu apatie și într-un mod monoton sau abuzând de noțiuni teoretice este ca și cum ai accepta această alternativă. Tu, ca profesor, ești responsabil să educi spirite tinere, să contribui la formarea unor cetățeni ai societății viitoare, bazate pe valorile democrației și armoniei sociale. 

Edupedu.ro: Cum ar arăta mâine o Românie care nu ar mai face parte din UE? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Aceasta este o întrebare grea și zguduitoare. Impactul s-ar resimți puternic în multe domenii. Riscurile economice se întrevăd deja, reducerea investițiilor din cauza incertitudinii economice și social-politice, desigur reducerea sau chiar blocarea totală a fondurilor europene care ar duce la blocarea finanțării unor proiecte de infrastructură în derulare sau proiecție, declinul diferitelor sectoare economice, deprecierea leului (e deja o realitate negativă), inflație, reducere putere de consum și cumpărare.

În educație – Accesul la programele de studii, de schimburi de bune practice, de cercetare, cooperare între școli, universități s-ar pierde, ceea ce ar limita oportunitățile educaționale și de dezvoltare personală și profesională.

Social – Libertatea de circulație a populației, a serviciilor, banilor și mărfurilor ar fi serios afectată pe fluxul România-UE.

Geopolitic – Izolare internațională, vulnerabilitate, instabilitate, insecuritate

În perioada interbelică, derapajul revizionismului și al democrației a determinat factorii politici de atunci să inițieze alianțe regionale, care să acționeze ca niște scuturi defensive în fața tendințelor agresive ale statelor vecine. România – stat national unitar independent și suveran a căutat parteneri de încredere, alături de care să promoveze principiile democrației, ale cooperării și securității colective. România a semnat între 1919-1937 tratate și alianțe pe această direcție. Atunci când a devenit monarhie autoritară (regimul lui Carol al II-lea), treptat s-a îndreptat spre extremismul de dreapta și a făcut alegerea nepotrivită (dar și conjuncturală), aliindu-se din 1940 cu Germania nazistă. O Românie prinsă între state revizioniste a fost clar o Românie izolată. Dar conjunctura geopolitică a fost devastatoare pentru România și în perioada următoare.

Edupedu.ro: Cum le explicați elevilor că extremismul și valorile europene se resping reciproc? 

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Dacă elevilor li se explică din clasele mici valorile care susțin construcția europeană- diversitate, toleranță, respect față de ceilalți, drepturi și libertăți asociate cu responsabilitățile specific, ei învață concentric și gradual despre acestea concept. Educația socială din clasele V-VIII include aceste concept, drepturile copiilor,  interculturalitate, iar în clasa VII-a elevii învăță atât la ora de istorie, cât și la Educație Socială despre ideologii și regimuri politice- democrație și totalitarism. Noțiunile despre extremism (în toate variantele sale ideologice fundamentale – comunism, fascism si nazism) sunt explicate și prezentate în antiteză cu principiile democrației. Asocierea Uniunii Europene cu valorile democrației este o simetrie sine-qua-non, nu există o altă manieră de a te raporta la UE. Comportamentul civic se învață. Democrația se trăiește și se construiește zi de zi. Pentru aceste noțiuni, modelul democratic trebuie prezentat în antiteză cu extremismul, prin instrumente și strategii interactive, apel la resurse, imagini și inteligența emoțională. Maniera de predare trebuie să depășească spațiul formal. De exemplu, am reușit să vizitez cu 55 elevi din școală lagărul de concentrare de la Auschwitz, elevii înțelegând mult mai profund și mai conștient impactul dezumanizator al extremismului, urii, violenței, lipsei de respect pentru ființa umană.  Impactul emoțional a fost covârșitor. În feedbackul referitor la obiectivele istorice vizitate, de departe Auschwitz – Birkenau a avut cel mai mare impact. Desigur, aceasta a fost o experiență aparte, care necesită fonduri și pregătiri speciale. Însă, oglinda istorică spune multe. Imaginea întunecată de nori războiului a unui continent care a pășit după 1934 în capcana extremismului și a violenței la nivel inuman, de la discurs public cinic, demagogic, populist, antidemocratic și rasist la fapte istorice degradante pentru condiția umană precum Holocaustul (imagini, interviuri, prezentări de carte etc.) versus imaginea unui continent luminos, nu perfect, dar care arată ca o casă construită pe piloni solizi, trainici, care emană bucurie, prosperitate, încredere, o casă deschisă pentru toți cei care doresc să promoveze valorile cooperării, susținerea reciprocă. 

Valorile europene și extremismul se resping reciproc pentru că nu sunt două opțiuni egale sau compatibile. În esența sa, extremismul atacă în mod direct principiile fundamentale pe care a crescut Uniunea Europeană. Nu poți să susții valorile europene ale toleranței, respectului, democrației și, în același timp, să îmbrățișezi ideologii care promovează ura, violența, inegalitatea, discriminarea, disprețul față de statul de drept. 

Europa a trecut prin multe momente dificile în secolul al XX-lea, democrația și-a arătat fragilitatea la finalul perioadei interbelice (criza alegerilor din România, din 1937, un episod care a răsturnat total scena politică și tânăra democrație românească), lipsa de reacție a unor state mai active democratic în fața terorii extremismului a avut grave consecințe asupra continentului, surparea coeziunii continentale prin ”cortina de fier” sunt câteva secvențe din secolul trecut care ar trebui să ne convingă asupra impactului negative al comportamentului individual sau civic extremist.

Edupedu.ro: Cum vă explicați poziția a 40% dintre românii care au votat, spre extremism? Poziția lor, a celor așa numiți suveraniști implică respingerea valorilor europene. La 18 ani de la aderarea la UE de ce a crescut valul de euroscepticism? Ce trebuia să se întâmple după 2007 și nu s-a întâmplat?

Nicoleta Zărnescu, profesoara de istorie: Sensibilă și complicate întrebare… încă din 2003, când urmam cursurile de master Integrare Europeană (printre primele generații) am auzit despre euroscepticism. Dincolo de entuziasmul general, se schițau și idei ale unei perspective negative în privința aderării României la UE.

Dezamagire… așteptări mari, efort puțin, rezultate ieftine… poate sună suspect de decepționant, însă eu cred că avertizări au fost transmise de comportamentul societal al unei generații mai oportuniste, mai zgomotoase și mai active pentru a reașeza  societatea pe baze de echitate socială. Au existat discursuri politicianiste și populiste și la guvernanții precedenți, promisiuni de prosperitate rapidă, propaganda elitistă, dezinformare, corupție, ineficiența administrative, diferențe economice mari între regiunile țării. Unele dintre aceste dezamăgiri au fost transferate către UE, ca fiind responsabilitatea acesteia să rezolve problemele interne, iar criza economică, pandemia au alimentat frustrările și euroscepticismul.

Pe fondul unor nemulțumiri segmentale, inerente oricărui proces de tranziție, iată că ”majoratul” RO-UE se simte independent și nu mai recunoaște contribuția celor care au fundamentat și au dezvoltat acest binom. Poate și Europa cu 2 viteze a accentuat percepția că România e la periferia casei europene, iar, din păcate, în ultimii ani a lipsit cu desăvârșire o comunicare strategică eficientă despre UE. Narativul pro-UE a rămas mai mult la nivel declarativ, care nu a reușit să preîntâmpine discursuri eurosceptice sau extremist. Suveraniștii manipulează noțiuni precum suveranitatea națională, pentru că statutul de membru al unei organizații internaționale la care ai aderat printr-un referendum, în mod suveran, nu exclude și nu este complet incompatibil cu suveranitatea națională. De ce am făcut asta în istorie, chiar primul act diplomatic după obținerea independenței? Riscurile unei vecinătăți care nu reprezenta o garanție a respectării integrității teritoriale. În acest context geopolitic este extrem de periculos să afișăm o imagine a unei țări nesigure în plan intern, care pare demonizată de carențele unei culture a exercitării democrației. Momentul este al unei reflecții … care are la origini multe confuzii, incapacitate de a asculta pe celălalt, o generație care parcă nu mai are răbdare șă construiască, să reflecteze… Cred că ONG-urile au pierdut teren în fața nevoilor autentice ale comunităților, pentru că multe lucruri se fac superficial, fără consistență, doar pe hârtie și fără răaspundere. O altă problemă este percepția că există o clasă a privilegiaților (în special categoria bugetarilor de lux), ceea ce este just să reprezinte o nemulțumire. Clasa politică s-a dovedit superficială și opacă sau cel puțin surdă la avertismentele unei noi generații…altfel decât cea de dinainte. Tehnologia a venit cu avantaje și dezavantaje…ne  ajută în comunicare dar nu și în comunicarea umană autentică… iată un alt aspect al noii societăți digitalizate. Eu, ca om care sunt în contact cu tineri inteligenți, orientați spre performanță, realizez ca aceștia vor altceva și altfel… un nou context! Protestul generațional nu este o noutate! Doar că acum, mulți nu înțeleg substratul votului de protest- invalidarea democrației. Acesta este pericolul real! 

După 2007 trebuia mai multă autenticitate… multe aspecte, mai ales în educație, au devenit tot mai superficiale, mai lipsite de substanță, de conținut relevant… De multe ori, cantitatea a dominat calitatea… pentru că am vrut să ” ardem etapele”! În istorie, au mai apelat la acest sistem politic liberali, dar… erau alte vremuri, alți oameni, alte interese naționale!

De prea mult bine, oamenii uită”.  

• Edupedu.ro a stat de vorbă cu Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, pentru a căuta explicații referitoare la cauzele care au dus la rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și cu profesoara de istorie Iuliana Căplescu despre ce este extremismul
• Vezi aici semnificația zilelor de 9 și 10 mai, pe înțelesul tuturor. Explicații de la profesoara de istorie Nicoleta Zărnescu, despre regalitate și ziua Europei

Citește și:

George Simion a obținut mai multe voturi decât Nicușor Dan pe toate categoriile de alegători, cu excepția tinerilor și a celor cu studii superioare – sondaj INSCOP din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale

INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie

INTERVIU Un președinte extremist înseamnă sfârșitul democrației – avertizează Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Este halucinant că 40% dintre românii care au mers la urne au votat un candidat suveranist

INTERVIU Legionarismul explicat pe înțelesul elevilor de profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București

„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor

INTERVIU Extremismul explicat pe înțelesul elevilor de profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România

INTERVIU Ce este xenofobia / Csaba Asztalos: Xenofobia este o formă de ură împotriva altor persoane, de regulă împotriva străinilor. Societatea e extrem de tensionată, nici nu mai ajungem să încercăm să îl convingem pe celălalt de ce credem noi, ci îl facem prost, direct

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Valorile creștine nu permit xenofobia, nu acceptă intoleranța. Cultele au obligația să oprească și să prevină manipularea prin aceste argumente religioase

INTERVIU Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie: Este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației / Ideea mea de reformă: cursuri pentru studenții teologi despre modul în care funcționează democrația, ce este libertatea religioasă, dialogul inter-religios

Profesorul de Istorie Mihai Manea: Din intelighenția românească interbelică – cazul lui Nae Ionescu, ideolog al Mișcării Legionare, care a fost demis și din funcția universitară

Generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară