Anca Hociotă, Camera de Comerț Româno-Germană, despre obligativitatea învățământului profesional pentru elevii cu medii sub 5: Are un efect negativ asupra a ceea ce a făcut mediul privat până acum

1.781 de vizualizări
Foto: Facebook/Anca Hociota
Obligarea elevilor cu medii de admitere sub 5 să meargă la învățământul profesional, prin limitarea accesului lor la liceu, „are un efect negativ asupra a ceea ce a făcut mediul privat până acum în învățământul profesional și asupra percepției populației vis a vis de învățământul profesional și dual”, a declarat pentru Edupedu.ro Anca Hociotă, manager pe învățământ profesional la Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Ministerul Educației a decis să introducă, pentru elevii care anul acesta susțin Evaluarea Națională la finalul gimnaziului, limita mediei de 5 pentru a intra la liceu. Elevii cu medii de admitere sub 5 vor merge obligatoriu în învățământul profesional.

Contactată de Edupedu.ro, Anca Hociotă, manager pe învățământ profesional la Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), a declarat că „din 2012, de când a fost introdus învățământul profesional, companiile implicate direct au încercat cu eforturi mari, resurse de timp și financiare, să schimbe mentalități, să prezinte școala profesională ca o alternativă la liceu. O alternativă viabilă, nu ca ultimă opțiune pentru cei mai slabi la învățătură. Școala profesională să fie alegerea elevului, nu a unui computer„.

Prin această măsură, eforturile devin inutile. Se face o clasificare a sistemului de învățământ – școala profesională devine inferioară liceului. Adică dacă nu ești destul de deștept să iei nota 5, atunci ești suficient pentru o școală profesională. Nu contează înclinațiile, potențialul și pasiunile elevului, ci nota de la evaluarea națională. Un efect pozitiv îl reprezintă într-adevăr creșterea numărului de elevi care s-ar îndrepta spre învățământul profesional, însă considerăm ca reputația învățământului profesional este mai importantă decât cantitatea„, a precizat Hociotă.

Impactul pe care introducerea pragului de 5 la admiterea la liceu ar putea să îl aibă asupra învățământului profesional a fost dezbătut și în cadrul unei conferințe organizate marți, 3 septembrie, de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Manager pe învățământ profesional la Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Anca Hociotă a declarat atunci că, dacă se introduce limita mediei 5 la admiterea la liceu, “numărul de elevi din învățământul profesional ar crește, automat, ceea ce poate pentru mediul de afaceri este o veste bună, pentru că oricum nu reușesc să își acopere locurile pe care le solicită. Cam 70% din învățământul profesional și dual se acoperă, în fiecare an, după înscrierea elevilor, din lipsa de interes al acestora”.

Am cerut și părerea angajatorilor și au zis că este o lovitură enormă. În primul rând, pentru că tot ce au construit în ultimii ani, și anume să creeze mentalitatea elevilor că învățământul profesional este o alternativă viabilă de luat în calcul; se distruge astfel, pentru că categorisim învățământul după note: practic, cei buni se duc la liceu și cei mai puțin buni se duc la învățământul profesional”, a afirmat Anca Hociotă.

Aceasta a precizat că “oamenii de afaceri în învățământul profesional au nevoie de elevi buni. Am participat și eu la admiterile de anul acesta, sunt elevi care vin cu nota 8 după încheierea anului, dar care nu pot să facă un calcul simplu. Aceasta este realitatea. Și după aceea vrem să îi aducem în învățământul profesional să facă desen tehnic sau să începe să programeze? E foarte greu, deci nu au cu cine lucra, chiar dacă investesc foarte mult pe timpul formării, și companiile, totuși nu reușesc să aducă un elev la nivelul de care au nevoie”.

Citește și:

 


2 comments
  1. Nu inteleg, doamna zice, pe final:

    „…sunt elevi care vin cu media 8 la sfârșitul anului, dar care nu pot sa faca in calcul simplu. Aceasta este realitatea. Si dupa aceea vrem să îi aducem in invatamantul profesional sa faca desen tehnic sau sa se apuce sa programeze?”.

    As vrea sa o intreb pe doamna ce solutie are atunci pentru acesti copii? In invatamantul teoretic, fie real, fie uman, ar fi si mai dificil pentru ei. Ar pierde de pomana 4 ani, cu siguranță BAC ul luat ar fi o utopie, nu ar fi mai bine pentru ei, pebtru viata lor, pentru societate in general, sa învețe o meserie?

    1. sa urmeze invatamant dual, ca sa se faca buni pentru export.
      credeati ca au gasit ei solutia pentru „lipsa de profesionisti” in romania? acestia lipsesc din cauza remuneratiei, a conditiilor jalnice si a lipsei de seriozitate din partea angajatorului, nu din cauza lipsei educatiei.
      ghici unde se gaseste insa remuneratie maare, fata de romania (de altfel puterea de cumparare e vai steaua ei, dar na, te poti lauda ca faci 3000 euro pe luna).
      statul s-a gandit ca pana si repetentii vor trebui ocupati cumva, acum, ca realizeaza ceva din ocupatia aia sau nu, egal, uite-te la corporatisti, care de care mai destept, dar unul nu are pe lista vreo problema sociala din romania, doar spreadsheeturi si meetinguri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației nu știe câți elevi navetiști trebuie să primească sume forfetare care nu pot fi decontate prin lege: Practic, cred că în toate județele avem această situație, spune secretarul de stat Sorin Ion / Propunerile elevilor pe proiectul de hotărâre de guvern privind alocarea sumelor forfetare pentru transport

Ministerul Educației nu știe câți elevi navetiști sunt în situația în care trebuie să primească sume forfetare care nu pot fi decontate prin legea actuală. Este vorba despre acei elevi…
Vezi articolul

9 medii de 10 în plus la Evaluarea Națională 2024, după contestații. În total, 74 de elevi au obținut medii maxime. Este cel mai mic număr din ultimii 11 ani

A crescut numărul elevilor cu media generală 10 la Evaluarea Națională 2024, după rezolvarea contestațiilor, potrivit Ministerului Educației. Inițial erau 65 de medii de 10. După soluționarea contestațiilor, numărul lor a…
Vezi articolul

Orele suplimentare pentru profesori se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora. Dacă nu este posibilă compensarea în cele 90 de zile, orele suplimentare se vor plăti cu un spor aplicat la salariul de bază, potrivit contractului colectiv de muncă

Profesorii și angajații din școli și grădinițe pot fi solicitaţi să presteze ore suplimentare numai cu acordul lor, după cum prevede contractul colectiv de muncă (CCM) la nivel de sector – Învățământ.…
Vezi articolul