Daniel David: Cred că noile planuri-cadru în zona liceului și noile metode de predare vor încuraja copiii să vină cu plăcere la școală

788 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com

Noile planuri-cadru pentru liceu și metodele moderne de predare ar putea face școala mai atractivă pentru elevi, a afirmat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, joi seara, într-o sesiune online pe pagina de Facebook a ministerului.

La finalul răspunsului său la întrebarea ”Ce facem cu abandonul școlar?”, ministrul Educației a afirmat: „Cred că noile planuri-cadru în zona liceului și noile metode de predare vor încuraja copiii să stea mai mult și să vină cu plăcere la școală”, a zis el.

„Ce facem cu abandonul școlar? Sunt multe mecanisme. Noi avem Programul național de prevenire a abandonului școlar. Deocamdată încercăm să implementăm mecanismele de bază. Masa sănătoasă știm că ajută. Este și un mecanism educațional, și un mecanism social, așa cum am spus și ajută controlul abandonului școlar.

Cred că noile planuri-cadru în zona liceului și noile metode de predare vor încuraja copiii să stea mai mult și să vină cu plăcere la școală. Sunt multe lucruri pe care încercăm să le facem”, a spus ministrul.

Informații de context

Jumătate dintre liceeni sunt neliniștiți atunci când urmează să aibă oră cu un profesor cu care nu se înțeleg, arată studiul „Calitatea vieții liceenilor din România” publicat în luna ianuarie. Îngrijorările acestor tineri sunt legate, în primul rând, de mediul școlar și de parcursul lor după absolvirea liceului. Astfel, 54% dintre ei sunt neliniștiți în ceea ce privește performanța pe care o vor înregistra la Bacalaureat și drumul pe care îl vor urma în viitor, mai arată studiul.

Un alt studiu recent realizat de ISJ și CJRAE Hunedoara arată că tinerii resimt oboseala cauzată de programa încărcată și lipsa unui echilibru între teorie și practică. Mai mult de jumătate dintre elevii care au răspuns la studiu, spun că școala pune accent pe materii teoretice, în timp ce exemplificarea practică lipsește. De asemenea, tinerii cer adaptarea curriculei la nevoile lor reale, inclusiv reducerea numărului de ore obligatorii.

Studiul „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural” 2024 arată că 4 din 10 copii de gimnaziu (41%) din acest mediu vor să renunțe la liceu pentru a se angaja, a lucra în familie sau pentru a urma un curs de calificare. Una dintre principalele provocări cu care se confruntă liceenii rămâne distanța față de liceu: aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la școală.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Un punct sensibil este reducerea numărului de ore din trunchiul comun pentru anumite discipline, care ar putea sau nu să fie alese de elevi din curriculum la decizia elevului din oferta școlii.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Citește și:
Planuri-cadru 2025. Daniel David: În timpul dezbaterilor, unii participanți au rămas uneori fixați pe aspecte prea punctuale: doar materia proprie și numărul de ore / Ținta este ca elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 să intre în noua logică curriculară


3 comments
  1. 100%. La câtă școală vor face de acum încolo, vor veni cu foarte multă plăcere.
    Vor face doar materiile dorite de ei, cu profesori foarte indulgenți ca să își păstreze catedrele și anii următori.

    1. Și nici profesorii chiar nu vor mai face nimic, că până acum au făcut extrem de puține lucruri pentru elevi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Deschiderea școlilor

Profesorii au o misiune specială, spune învățătoarea Simona Ghenea: Să transforme fiecare oră, și cu ajutorul tehnologiei, în scântei de viitor. Mă gândesc la posibilitatea elevului de a înțelege, la biologie, ciclul de viață la plante sau la animale. Tehnologia creează contexte de învățare

Simona Ghenea, profesor pentru învățământul primar la Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova, a declarat pentru TVR Craiova că „profesorii au o misiune specială: să transforme fiecare oră – și…
Vezi articolul

DOCUMENT Peste 1.700 de școli ar putea primi până la 200.000 de euro, în prima rundă a programului de combatere a abandonului școlar, cu aproape 700 mai multe decât în estimarea inițială. Depunerea de proiecte a început și durează până pe 13 martie

A început sesiunea de depunere de proiecte pentru școlile care vor granturi prin care să reducă abandonul școlar. Ghidul solicitantului – condiții specifice de accesare a Schemei de Granturi –…
Vezi articolul

Sorin Cîmpeanu a încercat să nuanțeze declarația prin care a calificat drept “grup de interese” pe cei 100 de intelectuali care cereau prelungirea dezbaterii legilor Educație și susține că „Nu este nimic rău să fie format un grup de interese”

„Nu este nimic rău să fie format un grup de interese. Interesele sunt multe și sunt majore atunci când este vorba despre educație, este normal să fie exprimate, este absolut…
Vezi articolul