Irina Zamfirescu, profesor de fizică la Colegiul ”Emil Racoviță” din Iași și inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași, a vorbit despre cum este percepută fizica de către elevi. „Din perspectiva elevilor, când vine vorba despre orientarea spre fizică există o reținere, deoarece se consideră că nu prea ai ce face cu fizica în România decât să devii profesor, ceea ce presupune un salariu mic în comparație cu salariile din alte domenii”, a spus aceasta, într-un interviu pentru Radio România Iași.
„Fizica este percepută drept o materie grea, abstractă, pentru olimpici, care necesită un efort pentru aprofundare și mai ales pentru a face performanță”, a precizat Irina Zamfirescu.
Inspectorul școlar a adus în atenție motivele pentru care tinerii nu aleg disciplina Fizică:
„Din perspectiva elevilor, când vine vorba despre orientarea spre fizică există o reținere, deoarece se consideră că nu prea ai ce face cu fizica în România decât să devii profesor, ceea ce presupune un salariu mic în comparație cu salariile din alte domenii, sau cercetător, unde sunt puține locuri, salarii mici și finanțare instabilă. Și acesta este un motiv pentru care nu aleg să devină cadre didactice.”
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, spune că la disciplina Fizică de la Titularizare 2025 au fost aproape 700 de posturi și doar 200 de candidați. Sorin Ion a spus la prezentarea raportului „OCDE Education at a Glance 2025 – EaG 2025” că este o situație „total nesatisfăcătoare” și la fel se întâmplă și pentru disciplinele chimie, informatică, TIC sau matematică.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit despre cele 12 ore de fizică care „de 4-5 ani de zile, nu se iau”. „De 4-5 ani apelăm la profesori pensionari, dar acesta este ultimul an în care cele două foste colege de-ale noastre, profesoare la pensie, și-au dat acceptul”, a spus directoarea la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
În luna mai, profesorul Cătălin Zaman a adus în atenție că „statistica arată că la fizică nu mai avem niciun profesor, la nivel național, care să se titularizeze în ultimii 10 ani”. Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, a declarat că „și la chimie vă călcăm pe urme”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.
În luna ianuarie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, la Radio România Actualități, că „avem un deficit foarte mare de resursă umană, cel puțin pe partea de științe exacte, la fizică, chimie, matematică, chiar și la biologie și nu numai”. Acesta a precizat că în ultimii ani s-a apelat la studenți pentru a acoperi lipsa de profesori.
Despre lipsa de profesori
Anul trecut, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”. Acesta a mai spus „profesorii nu au dispărut deodată, ci nu am reușit noi să avem o parte de predictibilitate a angajărilor, astfel încât să știe oamenii atunci când încep o facultate la ce să se aștepte”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a dus în atenție, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Informații de context
În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației.
Tot în județul Alba, un singur candidat s-a înscris la Titularizare 2023 pentru a preda Fizica și a luat sub nota 3, conform rezultatelor finale ale concursului național. Situația a fost semnalată de către inspectorul școlar general, Cornel Sandu, după cum scrie alba24.ro.
Profesoara Delia Davidescu a vorbit, la TVR Info, despre fizica predată în școală și a adus în atenție și lipsa profesorilor de fizică, deoarece tinerii „nu mai sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”:
„Avem o mare problemă, marea majoritate a profesorilor de fizică, din zona gimnaziu, liceu, sunt aproape de pensie sau chiar pensionari. Cei cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ. Mai degrabă, se gândesc spre o parte de cercetare, pe niște granturi, pe niște proiecte și, ori de câte ori li se oferă această posibilitate, spun că nu prea sunt interesați”, a spus cadrul didactic.
Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat, la o dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România, că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem:
- „E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.”
La începutul lunii septembrie 2023, inspectorul școlar general al IȘJ Brașov, Ovidiu Tripșa, a declarat pentru Radio România Brașov FM că „e un trend național să avem un deficit de profesori de fizică, chimie, biologie.”
La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
- „Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bacul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spunea inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”
Foto: © Ivanov Vadim | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
9 comments
Da,evident că e deficit de profesori de științe,suntem putini și valoroși,oameni care au urmat universități 5 ani,imediat după revoluție,eu sunt promoția 1995 a Facultății de Chimie București cu specializare dublă chimie fizică.Amnabsolvit o facultate la care prezenta era obligatorie la cursuri și la laboratoare nu mai vorbesc.Nu ți efectuai lucrările nu intrai în examen…Așa era atunci,acum nu știu cum este dar cu sigurantâ există multă tolerantâ și multă libertate.Cine are chef se duce la cursuri cine nu are alte preocupări.Ba mai mult părinții plătesc facultățile copiiilor la privat și așa ne mai mirăm că ne lipsesc specialiștii,profesorii dedicați,cu vocațieDupă părerea mea,ar trebui să aibă loc examene de titularizare la scoală unde faci dovada că ai predat 10 ani neîntrerupt,unde cunoști comunitatea de elevi și părinți ca și profesor,ptr.că educația depinde de foarte multi factori.
Eu am 29 de ani în învățământ gradul did.1,dar nu sunt titulară,la fel și alți colegi ai mei din județ.Subiectele la titularizare sunt foarte dificile,scrii 4 ore capitole întregi,tratezi metodica,și problemele care s de olimpiade internaționale și de abia dacă iei un amarat de 6. după ce ce scrii 20 de paginiCum sa te titularizezi,cum????Trebuie să iei 7 la proba scrisă,nu se adună și inspecția la clasă sa de-a peste 7..De aceeea nu se mai duc elevii la Facultăți de științe,nu există laboratoare dotate în școlile gimnaziale, de mici trebuie sa le insuflam dragostea ptr observare,descoperire,gândire critică,abilități de lucru cu mater.didactice,se formează deprinderi și competențe.Ne mirăm că stau pe telefoane toată ziua…păi nu știu să se joace fizic,sunt individualiști,,autiști” nu știu să selecteze informațiile de pe net.Nu mai citesc o carte,nu au răbdare,citesc pe telefoane…Adevărat digitalizarea ne ajută foarte mult ,tablele interactive,dar la științe trebuie să efectuăm experimente și nu avem cu ce…..De aceea fuge tineretul de invatamânt și e deficit de profesori.Nu sunt motivați mulți dintre ei,ptr că piața muncii nu i va absorbi,au exemple în familie cu diplome de licentă și lucrează în domenii total diferite de ceea ce au studiat.După revoluție nu s au mai dat repartiții ,studentul care obține licența nu știe încotro să apuce,dau examene și castigă postul unul care are …….. nu cel mai competent.Se promovează nonvaloarea.Doamne ai grijă de învățământul românesc,de oamenii verticali și dedicați in meseria de dascăl,ptr a pregăti viitorul de mâine,generația viitoare..
Fără supărare, dar eu înțeleg aceste ore ca se fac mai mult practic, decât teoretic, asa se deschide apetitul pentru școală, iar școlile din România duc lipsă de laboratoare. Cum sa ai viitori profesori de fizică, chimie, biologie, când ii omori din fașă cu teoria?! Zic și eu…
Exact. Se predă multă teorie lipsită de aplicație practică.
La fel se întâmplă și cu matematica și chimia. Pe parte de științe exacte, învățământul din România este la nivelul -10.
Aș veni eu, doamnă, să învăț fizică, nu prea am avut noroc la școală cu fizica. Doar că intr-a 8-a m-au trimis la 6 olimpiade, printre care și chimia (fizica nu…).
Păi dacă în învățământ sunt salarii mici , să vină pe șantier ,sau in fabrică,ori la Dedeman unde lucrezi 10 – 12 ore zilnic +două sâmbete și o să răspundă de ceea ce face + indicatori de performanță+ termene de execuție! Chestia cu reconversia profesională e valabilă și la ei și la ăștia de prin prefecturi , primării etc.Agent de vânzări,de ce nu ! Singura problemă care trebuie rezolvată în învățământ este impunerea in regulament a unor norme de comportament în școală a. elevilor față de cadrele didactice și personal și sancționarea drastică a încălcării acestora ! Cine vrea să învețe și să facă școală respectă cine nu e liber să-și aleagă altă cale .Și al doilea lucru este degrevarea de la profesori de partea de scriptologie , evidențe și alte înscrisuri care trebuie să le întocmească personalul auxiliar.Profesoril trebuie să predea nu să facă dosar de burse ,etc.
Da,sunt mici …Iar cei ce au pornit pe drumul cercetării îl au și mai mic ….Verificați ce salarii au tinerii ce studiază în cercetare !Intr adevăr lise da o bursă doctorală ,celor ce se înscriu la doctorat și au reușit să o prindă …Dar sunt frustrări ,nu sunt bani de materiale ,se mai lovesc de obtuzitatea celor ce ar trebui sa i îndrume …sau a șefilor din institute …Astfel încât ,după ani de muncă ,frustrări și ore multe în laborator ,ai o mare lehamite …
cum adică nu vin in invățământ ca sunt salarii mici??? parcă ati spus ca in România sunt cele mai mari salarii din Europa in invățământ!!! Acum sunt mici? Ar fi bine sa va hotărâți!
Bună ziua.
Elevii nu mai învață la Fizică și nu mai merg la Facultatea de Fizică în primul rând pentru e nevoie de multă muncă, nu merge cu ușurica. Apoi, orele de Fizică ar trebui să se desfășoare în laborator, din clasa a 6-a până în clasa a 12-a.
Ați mai auzit de vreo investiție în laboratoare școlare?
Eu nu, se cumpără doar laptopuri de parcă Fizica se învață privind.
Dati-mi si mie un link cu stirea in care ati citit asta!
Ca dupa google nu imi gaseste nimic, nici pe TNR, nici pe cațavencii!