Veniturile obținute din meditații declarate de către profesori la ANAF s-au dublat față de 2019 / În București, sumele s-au triplat – analiză

3.800 de vizualizări
Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com
Veniturile profesorilor care au declarat la ANAF banii obținuți din meditații s-au dublat în comparație cu 2019, potrivit datelor ANAF, dar sunt mai mici față de piața estimată. Concret, veniturile totale declarate în 2022 pentru anul 2021 sunt de peste 70 de milioane de lei, conform Digi24. În 2019, suma acestor venituri a fost de 35.325.388 de lei, echivalentul a peste 7 milioane de euro, după cum a scris la acea vreme Edupedu.ro.
  • Precizăm că declarațiile de venit pentru anul trecut s-au depus până pe 25 mai 2022.

La nivel național, sumele declarate în 2019 pentru anul 2018 au fost de peste 35 de milioane de lei, în timp ce acum sunt peste 70 de milioane, calculat pe baza datelor transmise de Digi24 pentru fiecare regiune. Acest lucru înseamnă că sumele s-au dublat.

La nivel regional, în 2019, cele mai mari sume declarate din meditații au fost înregistrate în București, ceea ce se întâmplă și în 2022. Atunci valoarea totală s-a ridicat la peste 7 milioane de lei, iar acum sumele declarate de cadrele didactice sunt peste 23 de milioane de lei. Acest lucru înseamnă că procentul veniturilor declarate în Capitală a crescut cu peste 218%.

Cu toate acestea, cele mai multe cadre didactice care și-au declarat venitul din meditații sunt din Transilvania. La Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca (județele  Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) au raportat 1.405 persoane veniturile din meditații. În 2019, numărul lor era 1.201, potrivit unei analize Edupedu.ro.

Dacă 4.135 de declarații de venit au fost depuse la ANAF în 2019 pentru veniturile suplimentare obținute în 2018, acum numărul lor a crescut până la 4.700. Astfel, procentul de creștere este de peste 13%.

În 2022, 7.471 de persoane au declarat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) că au făcut mediații anul trecut, iar sumele obținute din această activitate sunt de 70.810.718 de lei, adică 9.478 de lei pe an, de persoană, în medie.

Edupedu.ro a scris, în luna mai, că piața meditațiilor este estimată la peste 120 de milioane de lei pe lună, pe baza datelor publice și a cercetărilor recente. Concluzia a reieșit după ce au fost analizate rezultatele unui studiu la nivel național, în privința sumei pe care o plătește pe lună un părinte pentru meditațiile copilului, și procentul elevilor care fac pregătire suplimentară.

Studiul la nivel național “Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?“, realizat de IRES și Societatea Academică din România, lansat anul trecut, a arătat că circa o treime (31%) dintre elevii claselor V-XII fac meditații, iar părinții lor plătesc, în medie, 300 de lei pe lună. Perioada de desfășurare a sondajului a fost martie-aprilie 2021. Mai multe detalii aici.

În anul școlar 2020-2021, numărul elevilor de gimnaziu și de liceu a fost de 1.323.734, conform raportului privind starea învățământului preuniversitar din România. 31% din numărul elevilor claselor V-XII ar însemna 410.357 de elevi care ar face meditații. Dacă părinții plătesc, în medie, 300 de lei pe lună, atunci media sumei care s-ar strânge din aceste meditații ar fi de peste 123.107.000 pe lună, potrivit estimărilor pe baza acestor date.

Cu toate acestea, lucrurile stau altfel în practică, deoarece sumele declarate de profesori sunt cu aproximativ 50 milioane de lei mai mici.

Informații de context

Secretarul de stat Sorin Ion a spus în iulie 2022, la Profit News, că a făcut meditații, dar nu a plătit impozit la stat: „Sincer, nu (nu am plătit – n. red.), dar eu n-am făcut din meditații vreodată o a doua meserie. Și, în general, am făcut-o cu apropiați, cunoștințe, de ani buni – zero”. Sorin Ion este profesor de matematică. Mai multe detalii aici

Secretarul general al Ministerului Educației, Ioana Lazăr, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că în fiecare școală va exista un registru al declarațiilor de interese pentru profesori, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar. „Pentru a transparentiza și pentru a crește încrederea în cadrele didactice, s-a instituit introducerea acestui registru al declarării intereselor, în ceea ce privește activitatea de meditații cu elevii, care are un scop preventiv, dar, în același timp, avem și o evidență a cadrelor didactice care prestează aceste activități”, a precizat aceasta.

Amintim că Edupedu.ro a scris, în luna mai, că Sorin Cîmpeanu a anunțat că propune introducerea în Legea Educației a interdicției ca profesorii de la clasă să facă meditații cu elevii lor.

Recent, acesta a declarat că profesorii care are fac meditații cu elevii de la clasă vor fi verificate de către Autoritate Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC), „atunci când aceste situații vor fi semnalate”. – detalii aici

În aprilie, Fiscul a publicat un ghid al profesorului care dă meditații. Cei care încasează bani în numerar sau cu cardul au obligația de a avea casă de marcat – document.

Consilierul ministrului Educației, Radu Szekely, declara că „nu suntem de acord nici cu ideea de a interzice meditațiile total. Pregătirea suplimentară, pregătirea în privat sunt lucruri care au existat și vor exista întotdeauna. Nu vrem să eliminăm o cerință a pieței”. – detalii aici

De precizat, ministrul Cîmpeanu a îndemnat profesorii să-și facă PFA-uri pentru a da meditații: „Este o modalitate transparentă de a plăti impozit aferent”.

Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Piața meditațiilor, estimată la peste 120 de milioane de lei pe lună, pe baza datelor publice și a cercetărilor recente – analiză
STUDIU: Matematica, disciplina la care fac meditație cei mai mulți elevi / Copiii nu înțeleg informațiile primite la școală, spun părinții / Circa o treime dintre elevii claselor V-XII fac meditații cu 300 de lei pe lună, în medie
Câți profesori au declarat că obțin bani din meditații anul acesta. Clasamentul ANAF pe județe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scriitoarele Victoria Pătrașcu și Carmen Tiderle, despre decizia editurii de a retrage cartea “Profu’ crede că învăț” după controverse pe Facebook: “Ne transportă într-un univers orwellian” și “induce un mesaj periculos în societate” / “Există părinți și profesori care cred că copiii sunt oi. Și dacă li se spune săriți în prăpastie, ei sar. Ei bine, ei nu vor sări”

Valul de revoltă produs pe Facebook de conținutul cărții pentru copii “Profu’ crede că învăț” și decizia editurii Litera de a retrage volumul sunt privite prin filtru critic de două…
Vezi articolul

Profesorii au nevoie ca statutul social să le fie recunoscut și munca lor apreciată, să lucreze într-un mediu al încrederii, iar salariile nu se corelează automat cu mulțumirea față de profesie – Andreas Schleicher, OCDE, despre lucrurile care fac atractivă cariera didactică

“Dacă îi izolezi pe profesori într-o clădire, societatea nu o să interacționeze niciodată cu respect. Dacă îi transformi în personalități publice, le oferi ocazia să joace un rol, nu doar…
Vezi articolul
Domnica Petrovai

Domnica Petrovai, psihoterapeut: Cred că investiția în starea de bine a adulților – profesori și părinți – este cea mai valoroasă, pentru că are un impact direct asupra copiilor. Este copleșitor sentimentul de neîncredere, cu impact foarte puternic și asupra rezultatelor școlare

„Cred că vom avea copii mai încrezători, dacă vor trăi și vor învăța în comunități – cum este școala – și în familii, unde starea de bine va fi la…
Vezi articolul

Școlile – “relativ sigure”. Transmisia în rândul elevilor rămâne scăzută și e cauzată mai degrabă de situația din comunitate – Washington Post, despre țările europene unde “școlile sunt ultimul lucru care s-ar închide”

Școlile care au rămas deschise în Europa pe parcursul celui de-al doilea val al pandemiei arată că unitățile de învățământ par, în continuare, relativ sigure din punct de vedere epidemiologic,…
Vezi articolul