Profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat că „este esențial ca elevii să primească teme”, dar scopul temei nu este „să îndopăm copiii cu zeci de exerciții doar ca să bifăm că au ceva de lucrat acasă”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Sfatul Profesorului” de la Național FM, în colaborare cu educatieprivată.ro.
- Flavian Georgescu este coordonator al lotutului de olimpici de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, fost olimpic la rândul său.
Acesta a explicat că este greu ca elevul să sedimenteze informațiile obținute chiar în clasă și care este rolul temelor pentru acasă:
„Elevul primește la școală informații, i se predau lecții, deprinde tehnici și deprinde instrumente de abordare a unor probleme de matematică, de fizică. Dar să nu uităm că tot acest proces de predare și aprofundare se desfășoară în clase cu mulți elevi, fiecare dintre aceștia având un ritm. De aceea este foarte greu, de multe ori imposibil, ca elevul să-și sedimenteze informațiile obținute chiar în clasă. (…) Cum înțelege fenomenul din spatele acestor lucruri învățate? Acest proces se desfășoară acasă. Cum? Prin efectuarea temelor?”, a spus cadrul didactic.
Flavian Georgescu a spus că profesorii trebuie să țină cont de cantitatea temele, pentru că elevii au și alte nevoi esențiale. Pe de altă parte, și elevul trebuie să știe că nimeni nu dorește să-i chinuie cu temele:
„De aceea este esențial ca elevii să primească teme. Ei trebuie să știe că acesta este motivul pentru care au de lucrat acasă și nu că cineva dorește să-i chinuie. Însă apar și situații care depășesc granițele la polul opus. Noi, dascălii, trebuie să ținem cont de cantitatea temelor pe care le dăm elevilor noștri. Trebuie să conștientizăm că, pe lângă a învăța, copiii mai au multe alte nevoi esențiale. Au nevoia de a se juca. Da, un copil are nevoia de a se juca. Este o nevoie primordială, o nevoie esențială pentru o dezvoltare sănătoasă. Are nevoie de timp liber, de relaxare, de somn, de a face o activitate extrașcolară, de a se juca fotbal cu colegii, de a socializa. Ei bine, când să facă toate aceste lucruri, dacă până la ora de culcare este prins în activitatea lui de a-și face teme?”
Potrivit profesorului, scopul temei nu este „să îndopăm copiii cu zeci de exerciții doar ca să bifăm că au ceva de lucrat acasă”:
„De aceea, elevul trebuie să primească o temă atât cât să se asigure profesorul că e suficientă pentru a-și sedimenta cunoștințele învățate la școală. Scopul temei trebuie să se rezume strict la acest aspect, nu să îndopăm copiii cu zeci de exerciții doar ca să bifăm că au ceva de lucrat acasă, să le ocupăm tot timpul liber, ba mai mult, să ne ambiționăm să le arătăm cât de grea este materia pe care noi o predăm. Și uite cum elevii noștri nu fac față acesteia.”
Informații de context
La prezentarea raportului săptămânal, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a răspuns unei întrebări referitoare la situațiile în care elevii primesc prea multe teme. „Dacă sunt astfel de probleme o să vă rog să sesizați celor care vă spun, care coordonează aceste lucruri, dirigintelui, directorului de școală”, a spus el.
Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a declarat, pentru Prima TV, că „temele nu trebuie privite numai din perspectiva aceasta a formării, a învățării imediate”. Aceasta este de părere că temele sunt „un exercițiu, în primul rând, pentru gestionarea timpului, pentru gestionarea atenției”.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a spus, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că elevii trebuie să vină să spună profesorului dacă a înțeles sau nu a înțeles ceva din temă sau din lecția predată. Dacă lucrurile sunt în neregulă, abia atunci să solicite ajutorul unui alt profesor, consideră Dana Bobocea.
Un studiu experimental condus de cercetătorul Dacian Dolean, care a explorat impactul temelor asupra elevilor de clasa a III-a, la Română și la Matematică, a întors „efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor (2.58), dar și la rotunjirea numerelor naturale (0.71) și la aflarea termenului necunoscut (0.20)”, în condițiile în care „efectele medii ale programelor de intervenție educațională sunt în general pe la 0.1 dintr-o abatere standard”, a explicat acesta pentru Edupedu.ro.
Cercetătorul a declarat, într-un interviu acordat Edupedu.ro, că a derulat cercetarea pornind „de la premisa că la clasa a III-a timpul de rezolvare a temei pentru acasă nu ar trebui să depășească 40 de minute”. O altă specificitate a acestui experiment a fost implicarea părinților elevilor, care au fost sprijiniți cu ghiduri create special pentru ei să își ajute copiii cu efectuarea temelor pentru acasă.
În februarie 2023, Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce părinții trebuie să îi ajute pe copii la teme, în special în primele clase: “Recomand părinților, cel puțin la clasele I și a II-a, să-și dedice cât mai mult timp temelor copiilor și să se oprească din a formula în jurul lor expresii de genul: hai mai repede, să le terminăm ca să te joci, hai mai repede, hai să nu le mai lăsăm pe ultima sută de metri, să scăpăm de ele”. “Felul în care privim noi învățarea se duce în sistemul copilului ca un virus”, a spus Oana Moraru în podcastul Cu capul în Nori.
„Tema nu trebuie să fie o pedeapsă sau o armă. Tema trebuie să fie efectiv o posibilitate ca el (elevul – n.red) să-și consolideze acasă, să-și însușească foarte bine ceea ce a învățat la școală, să-și întipărească lucrurile acelea în minte, atât”, a precizat Florentin Gheorghe, profesor de Limba română, la Radio România Actualități.
Foto: © Martiapunts | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.