Răspunsul Ministerului Educației la memoriile directorilor care contestă nivelul de salarizare: să aștepte aprobarea unui proiect de lege în Parlament care ar crește cu 1.500 de lei salariile directorilor și inspectorilor, fără niciun termen

19.341 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Ministerul Educației vrea ca directorii de școli să aibă salarii mai mari decât cele ale profesorilor, însă singura soluție pe care le-o propune este să aștepte până când un proiect de lege care aprobă creșteri salariale trece de Parlament, se arată în răspunsul ministerului către directorii care, în urmă cu două săptămâni, reclamau slaba salarizare și atrăgeau atenția asupra nivelului de stres, într-un memoriu către ministra Ligia Deca, al treilea din acest an. Proiectul de lege ar crește cu 1.500 de lei salariile directorilor și inspectorilor, dar este în Parlament de aproape 5 luni și mai are nevoie de avize din comisii pentru a avansa pe traseul legislativ. Deși memoriul celor 2.000 de directori era adresat Ligiei Deca, răspunsul a fost dat de secretarul de stat Sorin Ion.

„Râde lumea de noi, dna ministru…”, au scris directorii de școli într-un memoriu de la începutul lunii trimis Ligiei Deca în numele a 2.000 de directori generali și directori adjuncți de școli. Managerii de școli solicită salarii mai mari și concediu de odihnă la fel cu al celorlalte cadre didactice și demersul lor vine după alte două memorii similare trimise în acest an, memorii care au fost tratate doar cu declarații sforăitoare și promisiuni din partea autorităților și fără nicio îmbunătățire pentru conducerile unităților de învățământ. În România sunt circa 9 mii de directori de școli. – detalii aici

În răspunsul dat de Ministerul Educației directorilor, obținut de Edupedu.ro, document semnat de secretarul de stat Sorin Ion, instituția susține că „a transmis Ministerului Muncii și Solidarității Sociale propunerea pentru o nouă grilă de salarizare în care salarizarea funcțiilor de conducere este semnificativ mai mare față de cea actuală”.

  • Răspunsul integral, redat mai jos în articol.

Ministerul Educației mai scrie că proiectul de lege care aprobă ordonanța de urgență (OUG) 57 din 2023, emisă de Guvern în iunie în contextul grevei profesorilor și care a mărit de atunci salariile profesorilor cu câteva sute de lei net, este în Parlament, la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților. Potrivit celui mai recent aviz pentru această lege (PLX 464) care aprobă OUG 57, obținut de la Comisia pentru educație pe 18 octombrie, un amendament propus de deputații din această comisie este ca de la 1 octombrie 2023 – deși data din prezent este 22 noiembrie deja – să crească cu 1.500 de lei salariile personalului de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar.

Foto: captură cdep.ro

Proiectul de lege care practic actualizează OUG 57 din 12 iunie este în parlament din 26 iunie și mai are de primit avize și de la celelalte comisii din Camera Deputaților. Nu există un termen până la care legea ar putea fi promulgată și nici Ministerul Educației nu a transmis detalii despre perioada de așteptare, ci doar poziția instituției că „susține proiectul de lege”.

Amintim că viitoarea lege a salarizării, folosită de guvern ca referință pentru creșterile salariale promise profesorilor de la 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare “cel mai devreme după 1 ianuarie 2025”, susțin sindicatele din poliție, după discuții cu ministrul Muncii. Draftul noii legi a salarizării ar fi trebuit să fie gata până pe 15 iulie. Noua lege a salarizării este condiție esențială pentru majorările salariale ale profesorilor de la 1 ianuarie 2024.

La nivel de autorități din Educație, ministra Ligia Deca a ezitat să dea termene în ultima vreme referitoare la creșterile salariale. Pe 11 septembrie, la TVR Plus, Ligia Deca nu a putut spune clar dacă garantează că profesorii, personalul nedidactic și cel auxiliar vor primi majorările salariale de la 1 ianuarie 2024 promise prin O.U.G. nr. 57/2023. Iar pe 4 octombrie, întrebată dacă noua lege a salarizării va fi gata la 1 ianuarie 2024, ministrul Deca declara la Euronews că „eu cred că o promisiune odată făcută trebuie respectată sau, dacă există dificultăți, trebuie demarate discuțiile pentru a vedea care ar fi un nou interval de timp”.

Redăm răspunsul Ministerului pentru directori:

„(…) Ministerul Educației este preocupat de identificarea și implementarea unor soluții, astfel încât directorii unităților de învățământ să se situeze în grila de salarizare pe un nivel superior celui corespunzător cadrelor didactice care beneficiază de sporuri salariale. În acest sens, Ministerul Educației a transmis Ministerului Muncii și Solidarității Sociale propunerea pentru o nouă grilă de salarizare în care salarizarea funcțiilor de conducere este semnificativ mai mare față de cea actuală.

În prezent, la nivelul Ministerului Educației se elaborează legislația subsecventă Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, ocazie cu care aspectele referitoare la statutul funcției de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar vor fi analizate.

Pe de altă parte, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat a primit aviz favorabil la Comisia pentru educație din cadrul Camerei Deputaților și se află la Comisia pentru muncă și protecție socială.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă modificarea anexei numărul 1 la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și completarea articolulu I din ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Educației susține proiectul de lege sus-menționat”.

Informații de context. În martie 2023 peste 1.000 de directori de școli trimiteau un memoriu la ministrul Educației, Ligia Deca, cu aceleași două solicitări – un salariu motivant și un concediu egal cu al cadrelor didactice. Răspunsul avea să vină nu de la ministru, ci de la secretarul de stat Sorin Ion. Acesta le spunea directorilor, umilitor, că Ministerul are „convingerea” că directorii de școli au semnat contractele de management cunoscând legislația în vigoare: „Avem convingerea că persoanele care ocupă funcțiile de conducere din unitățile de învățământ au semnat contractele de management educațional și fișa de post cunoscând în totalitate prevederile legale în vigoare și cele conținute de documentele semnate”.

În loc să rezolve aspectele semnate, Ministerul Educației transmitea semnatarilor că un director „bun manager” poate să soluționeze problemele cu care se confruntă.

După greva profesorilor salariile au crescut pentru tot personalul din învățământ, mai puțin pentru directori. În luna iulie, sindicatele au cerut ministrului Educației să schimbe, printr-o ordonanță de urgență, o notă de subsol dintr-o anexă a Legii salarizării, care blochează creșterile salariale pentru directorii de școli.

Grilele de salarii majorate pentru director, director adjunct, contabil-șef și secretar-șef, în funcție de gradul didactic, tipul școlilor și de numărul de elevi au fost publicate în Monitorul Oficial pe 12 iulie, la o lună de la încheierea grevei generale din Educație.

Un al doilea memoriu a fost semnat de 2.500 de directori pe 29 august 2023. Cereau ministrei Ligia Deca și Guvernului Ciolacu salarii mai mari, semnalând faptul că un director de școală poate ajunge să câștige chiar și cu până la 2.000 de lei mai puțin decât un profesor.

Pentru că nu se mai simțeau reprezentați bine de sindicate, directorii solicitau atunci „ca directorii unităților de învățământ să fie consultați în procesul de elaborare a noii legi a salarizării unitare și să fie incluși în echipa de negociere cu Ministerul Muncii”. Atunci au existat și amenințări cu demisiile, concretizate la începutul anului școlar, în septembrie. Minimalizând fenomenul și problemele directorilor, ministra Ligia Deca vorbea în aproximări despre numărul celor care au plecat din funcții, într-un interviu la TVR. „94-95 de directori de școli, dacă-mi aduc aminte bine, și-au dat demisia din funcție la începutul acestui an școlar. 60% dintre ei au invocat ca motive condițiile salariale. Știm problema, avem promisiuni că se va găsi o soluție în următoarele săptămâni”, declara Deca. Nimic nu s-a întâmplat.

Directorii au contnuat să își dea demisia.

Pe 10 octombrie Ligia Deca declara din nou că „este o anomalie pe care trebuie să o corectăm în grila de salarizare din învățământ. Îi rog să rămână în responsabilitățile pe care le exercită, pentru că mă aștept ca în timp relativ scurt să avem o soluție”

La Guvern au fost întâlniri ale premierului Marcel Ciolacu cu liderii sindicatelor FSLI și FSE, Simion Hăncescu și Marius Nistor pentru a corecta „inechitățile salariale”.

Inechitățile salariale despre care vorbesc Guvernul și sindicatele înseamnă diferențele foarte mari create între salariile personalului didactic de conducere din școli, directori și directori adjuncți, și personalului didactic auxiliar de conducere – contabili-șefi și cecretari-șefi, după aplicarea în practică a majorărilor salariale obținute de profesori în urma grevei generale din mai-iunie 2023.

Liderul FSE, Marius Nistor, spunea pentru Edupedu.ro că rezolvarea inechităților salariale ar putea fi făcută prin majorări serioase pentru personalul din conducerea școlilor: Un director adjunct al unei școli ar trebui să primească în plus 1600 de lei pentru a ajunge la salariul unui profesor cu grad didactic I, cu vechime peste 25 de ani și studii superioare de lungă durată.

Pe 23 octombrie, după cea mai recentă întâlnire cu premierul, Simion Hăncescu, liderul FSLI, anunța că „legea salarizării nu se face în 2023, trebuie să găsim soluții pentru Educație de la 1 ianuarie. Încă nu avem soluții clare”. Marius Nistor, lideul FSE, spunea pe problema salariilor directorilor că: Guvernul trebuie să-și facă niște analize și să ia o decizie în privința inechităților salariale. În paralel, de la Guvern venea un comunicat prin care erau anunțate creșteri de salarii pentru directorii de școli, contabilii și secretarii șefi, “în cel mai scurt timp” pentru eliminarea inechităților.

„Împreună am găsit soluțiile pentru eliminarea inechităților salariale din educație și le vom pune în aplicare în cât mai scurt timp. În cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria au fost analizate și agreate soluțiile legislative pentru eliminarea inechităților salariale în cazul personalului de conducere, îndrumare și control, atât la categoria personalului didactic, cât și a celui didactic auxiliar.

Propunerile de modificare legislativă elaborate, la solicitarea premierului, de Ministerul Educației în colaborare cu reprezentanții partenerilor sociali din domeniu au fost agreate, urmând să fie promovate legislativ în cel mai scurt timp de către Guvern”, scria în comunicatul respectiv.

Nicio reacție de la Ministerul Educației până acum. Niciun act normativ elaborat și pus în consultare, niciuna dintre soluțiile „găsite” nu a fost prezentată de Ligia Deca sau de sindicate.

Citește și:
„Râde lumea de noi, doamna ministru…” – încă un memoriu trimis Ligiei Deca de 2.000 de directori de școli, după ce precedentele au fost tratate doar cu declarații: Ceea ce se întâmplă, pentru noi „e o dramă pe care nu ne-am putut-o imagina vreodată” / Directorii cer indemnizație de conducere de 50% din salariu și concediu de odihnă la fel ca al tuturor cadrelor didactice
Peste zece directori din şcolile ieşene au demisionat. Un director ar trebui „să primească un salariu superior celui de la catedră, nicidecum să i se ia din salariu 1.000 de lei şi să fie privat de 40 de zile de concediu”, susţine un fost director
Concediul suplimentar pentru directorii de școli, conform noului contract colectiv de muncă, poate fi aplicat în aplicația de salarizare a personalului din Învățământ – document

7 comments
  1. Poate se găsesc soluții și pentru asistenții medicali din școlile speciale, care, din 2018 au fost “tranaformați” in personal nedidactic cu atribuții 100% de cadru didactic auxiliar.Și, cireașa de pe tort, venitul net al asistentului medical din școala specială este egal cu al.îngrijitorului de curățenie.Poate sesizați și aceste inechități.

  2. da,da …era vorba că se desființează inspectoratele ..in schimb ploua cu anunțuri de inspecții de acolo …era vorba că se desființează Ccd urile….
    Doar era o vorbă…

  3. Sunteți directori ca asa ativrut, aveți 9 ore suplimentare pe sapt, va bateți joc de colegi și mai vreți spor de 50%. Da, e multa munca pe voi.

  4. Intrebare: La directorii de scoli trebuie sa le creasca salariile.Dar de ce sa creasca inspectorilor ? Inafara de a cere de la directorii de scoli tot felul de situatii care trebuie intocmite, in cel mai fericit caz, de azi pe miine , ce fac altceva? Parca era vorba ca se desfiinteaza inspectoratele … Dar una zicem,alta facem…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Consiliul Rectorilor

Expert militar: “Cu siguranță că domnul Bode personal nu a citit niciodată această teză de doctorat”, de nivelul “unui referat școlar, din anii de mijloc de liceu” / Emilia Șercan: “Aparent, teza a fost scrisă de două persoane diferite” – Teza de doctorat a ministrului de Interne, despre care jurnalista a scris că are peste 18% conținut plagiat, criticată și din punct de vedere al calității

Emilia Șercan, jurnalista care a semnat ancheta potrivit căreia ministrul de Interne, Lucian Bode, a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, precum și analistul militar Hari Bucur-Marcu,…
Vezi articolul

Căminele construite de Politehnica București: unul de 5 milioane de euro făcut cu bani proprii, altul, cu o capacitate dublă, dar preț de aproape cinci ori mai mare, făcut cu bani de la guvern. Universitatea: căminul mai mic are mai puține dotări și investiția nu include finisările

Universitatea Politehnica București (UPB) a anunțat, săptămâna aceasta, începerea lucrărilor la un nou cămin din Regie, prezentat drept o primă investiție a guvernului în infrastructura dedicată studenților, după multă vreme.…
Vezi articolul