Prima zi de școală confiscată și rescrisă de către premierul Bolojan și ministrul David

Anul școlar 2025-2026 începe sub semnul incertitudinii și al confruntării directe între două poziții contradictorii. Pe de o parte, Guvernul Bolojan și Ministerul Educației condus de Daniel David îi cheamă pe părinți să trimită copiii la școală în prima zi a acestui an, pe 8 septembrie 2025, și promit că „totul va fi normal”, minimalizând efectele pachetului de austeritate asupra învățământului. Pe de altă parte, sindicatele, profesorii și o parte a societății civile cer boicotarea festivităților și proteste, tocmai pentru că această „normalitate” a fost distrusă prin Legea 141.

Începutul de an școlar organizat de profesori este confiscat și rescris de către premierul Ilie Bolojan și ministrul Daniel David. Guvernul folosește limbajul austerității pentru a încerca să transforme protestele profesorilor în recomandări de criză:

• fără festivități pentru că suntem în perioadă de austeritate, nu pentru că sindicatele protestează nefăcând festivitățile.
• nu se justifică o grevă pentru că toți profesorii care trebuiau să primească 2 ore de predare în plus au fost rezolvați. Nu pentru că sindicatele reclamă majorarea timpului de lucru la clasă și scăderea veniturilor prin aceste decizii.
• duceți copiii la școală pentru că nu au cum să fie primiți, sunt copii, dar directorii sunt cei care au responsabilitatea să le spună părinților dacă îi primesc sau nu pe elevi în prima zi de școală, în răspăr cu recomandările sindicatelor de a se solidariza cu profesorii care vor protesta în fața Guvernului.

Oricât ar încerca guvernul să transmită mesaje de normalizare a protestelor și de ignorare a efectelor negative în educație, nu poate fi vorba de normalitate în acest început de an școlar.

Ministrul Educației, Daniel David, le-a spus părinților într-o serie de interviuri acordate televiziunilor în ultimele două zile: „Sunt convins că elevii vor fi primiți și vor fi așteptați la școli. Cum se vor desfășura efectiv activitățile – am văzut și intenția sindicatelor de a boicota procesul în diverse forme, unele mai ușoare, altele mai severe – este dreptul sindicatului să facă sigur acest lucru, dar copiii vor fi așteptați la școală și sunt convins că vor intra în sala de clasă”.

Ministrul a mutat responsabilitatea deciziei și comunicării modului în care se deschid școlile către directori: „Mesajul pe care eu l-am transmis, ținând cont că suntem într-o situație de criză fiscal-bugetară, am spus dacă sunt festivități să nu devină festivisme. Eu cred că fiecare director va stabili ce festivitate face, dacă face festivitate, dacă copiii intră direct în sala de clasă. Asta nu cred că ministrul trebuie să spună, fiecare director, în funcție de comunitatea de profesori, părinți pe care o are jurul școlii”.

Miercuri, 3 septembrie, într-un interviu pentru Digi24, Daniel David a reluat acest apel: „Am făcut acel apel la directori să le spună părinților ce se întâmplă în ziua de 8. Între timp, dumneavoastră știți că am primit la inspectorate o centralizare și toate școlile îi așteaptă pe elevi. Eu sunt optimist, pentru că e vorba de copii. Eu cred că școala începe pe 8 septembrie și copiii merg la școală”.

În realitate, însă, școlile au început deja să comunice oficial boicotul profesorilor. Un anunț transmis de Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui părinților și elevilor arată limpede: „Anunț important! Festivitatea de deschidere a anului școlar 2025-2026 va avea loc luni, 8 septembrie 2025, pe terenul de sport începând cu ora 9:00, în prezența directorilor liceului. Profesorii nu participă la această festivitate în semn de protest față de măsurile recente adoptate în sistemul de învățământ. Totodată, profesorii diriginți își vor aștepta elevii în sălile de clasă.”

Astfel, mesajul sindicatelor – „nu festivități, ci protest” – începe să fie aplicat concret în școli, în contrast direct cu încercarea oficialilor de a prezenta absența festivităților drept o simplă consecință a „crizei fiscal-bugetare”.

Premierul Ilie Bolojan a transmis la rândul său că „nu se justifică o grevă în sistemul de învățământ” și a declarat: „Sper să nu ajungem acolo. Toți profesorii care trebuiau să primească acele două ore în plus au fost rezolvați”. Întrebat dacă va participa la festivitățile de deschidere, Bolojan a răspuns: „Cred, în contextul atmosferei din această perioadă, luni va fi o zi bună de lucru la guvern”.

Daniel David a încercat în ultimele săptămâni să se poziționeze și ca victimă a contextului, dar și ca singurul capabil să salveze educația: „Am și eu nemulțumiri, inclusiv faptul că, dintr-un ministru al reformei, a trebuit să devin un ministru al austerității. Nu m-am așteptat”. În același registru, a spus că „uneori am impresia că încerc să salvez educația de unii oameni ai educației care efectiv nu înțeleg această criză majoră prin care trecem și uneori chiar să-i salvez de ei înșiși”.

Tot el a adăugat că „a ales” să stea departe de presă și să nu comunice public în perioada de după adoptarea legii cu măsurile de austeritate impuse școlilor, pentru că „am fost un paratrăsnet de la adoptarea pachetului și până pe 15 august, pentru că nu am putut vorbi. (…) Aș fi agitat și mai mult spiritele dacă aș fi ieșit să explic”.

Ce a însemnat concret tăcerea ministrului David? Oficialul a întrerupt în acest al doilea mandat seria săptămânală de rapoarte pentru oamenii școlii, ținută în fiecare seară de joi, în primul mandat. De asemenea, conferințele de presă, ordinare sau de orice fel, cu jurnaliștii acreditați la Ministerul Educației și Cercetării au fost sistate fără niciun anunț prealabil.

Daniel David a început, recent, să participe la interviuri televizate sau în mediul online cu explicațiie pentru măsurile luate, după cea mai lungă perioadă de tăcere instituțională pe care a avut-o în cele 8 luni de când conduce ministerul.

De remarcat că „tăcerea” ministrului care s-a autointitulat „paratrăsnet” a început imediat după ce a cenzurat răspunsul cercetătorilor de la Institutul de Științele Educației care arătau că măsurile din Legea Bolojan vor afecta negativ școala românească și că nu se înscriu în normele europene invocate, răspuns dat la solicitarea Edupedu.ro. Tot atunci au început și protestele sindicatelor în fața ministerului, proteste în care acestea au cerut și cer în continuare demisia demnitarului.

La aceste cereri de demisie, David a răspuns că: „Abrogarea este aproape imposibilă, în condițiile în care legea a fost adoptată în luna iulie, deja toată structura școlară s-a organizat, anul școlar a început. E aproape imposibilă demisia Guvernului. Nu cred că e posibilă demisia mea. Dacă demisia mea rezolva aceste măsuri și le anula, cu bucurie mi-aș da această demisie”.

Tot el a încercat să liniștească spiritele, cu un mesaj de garanție: „Eu cred că nu există pericolul înghețării anului școlar, pentru că măsurile au fost luate ca să salvăm sistemul de educație sub aspectul salariilor și burselor. Nu au fost luate împotriva cuiva”.

În realitate, sindicatele transmit un mesaj exact opus. Federațiile au chemat cadrele didactice la protest în prima zi de școală și au cerut părinților și elevilor să nu participe la festivități: „Vă rugăm să nu participați anul acesta la festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie”. Vicepreședintele FSLI, George Purcaru, a spus explicit: „Nu vom renunța până când ministrul David nu va pleca din funcție, fie prin demisie, fie prin demitere. Nu avem garanția că nu va lua în continuare măsuri dezastruoase”. Liderul FSE, Marius Nistor, a afirmat săptămâna trecută: „Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”.

Alături de profesori s-au poziționat și studenții, prin ANOSR, care a anunțat că se alătură protestelor, precum și voci din societatea civilă. Scriitorul Radu Vancu a scris: „Greva profesorilor e legitimă și trebuie sprijinită, tocmai în interesul țării. România intrată în incapacitatea de a-și educa copiii e la fel de eșuată ca România intrată în incapacitate de plată”. Un apel semnat de peste 300 de profesori, scriitori, regizori și artiști cere Guvernului retragerea pachetului de austeritate: „Educația nu este o povară bugetară, ci condiția de existență a unei societăți civilizate”.

Consiliul Național al Elevilor, care săptămâni bune nu a avut nicio poziție publică pe tema măsurilor din educație sau a protestelor, a anunțat vineri că se alătură protestelor și boicotului propuse de sindicate.

În școli, semnalele confirmă dezorganizarea. Directoarea Andreia Bodea declara că „Realmente toată lumea este crunt dezamăgită de graba cu care s-au făcut niște lucruri în învățământ. În alte domenii lucrurile trenează, pentru profesori în trei zile s-au făcut modificări majore”. În unele cazuri, reorganizarea a produs absurdități: o școală cu promovabilitate 100% și abandon zero, cu 420 de elevi, a fost desființată politic și absorbită de una cu 300 de elevi, iar într-o altă localitate din județul Buzău, 11 elevi riscă să nu mai meargă la școală după ce unitatea lor, dotată recent prin PNRR, a fost desființată.

La nivel structural, România are cea mai mare medie de elevi per profesor în învățământul primar din Uniunea Europeană – 18,4 copii la un cadru didactic, potrivit Eurostat. Pe acest fundal, creșterea normei profesorilor și mărirea numărului de elevi per clasă poate însemna o lovitură directă în calitatea educației.

Pe planul datelor, situația e și mai gravă. În mesajul public din 29 august, Daniel David a prezentat cifre din care au dispărut, de la un an la altul, peste 17.000 de titulari, potrivit analizei Edupedu.ro. Nu a existat niciun fel de explicație metodologică pentru această ruptură masivă. Este doar cel mai recent episod dintr-un tipar de opacitate: în ultimele luni, Ministerul Educației a promis constant transparență și „informări regulate” despre reorganizarea rețelei școlare, despre normele pentru suplinitori sau despre rezultatele definitive pentru anul școlar 2025-2026, dar nu a livrat niciodată aceste date în formă completă și deschisă.

Precedentul este deja creat: la solicitarea Edupedu.ro pentru punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației asupra pachetului din Legea 141/2025, ministerul a transmis un răspuns scris de cabinetul ministrului, nu de cercetătorii ISE. Varianta reală a fost cenzurată și înlocuită. Ulterior, Daniel David a confirmat că documentul trimis către presă nu fusese redactat de institut, ci de el și echipa sa.

Au rămas în decor doar cei din Federația Națională a Părinților – Edupart care nu doar că a evitat să se pronunțe cu privire la măsurile de austeritate din educație, dar s-au fotografiat pe 27 august alături de ministrul Educației și de secretarul de stat Sorin Ion și au transmis că „înțelegem nemulțumirile exprimate de o parte dintre profesori și părinți, unele fiind pe deplin justificate, mai ales în contextul tensionat al acestui început de an școlar. Totuși, subliniem că aceste nemulțumiri, deși reale, țin în primul rând de reacții pe termen scurt”. Federația a reafirmat rolul său de „liant între părinți, sindicate și autorități”, dar poziția exprimată validează doar discursul oficial.

Sindicatele, studenții, elevii și o parte a societății civile strigă „nu e normalitate, e criză și nedreptate”, dar vocile lor sunt acoperite de un aparat de comunicare al premierului Bolojan și ministrului David care repetă: „școala începe”, „nu e haos”.

Foto: colaj Edupedu.ro / Sursa gov.ro și ID 357739657 © LCVA | Dreamstime.com