De ce nu mai au încredere profesorii în acorduri politice cu Guvernul? Cum s-a făcut țăndări marele acord din 2018

1.811 vizualizări
Înscrierea la Evaluarea Națională Documente / Foto: Pexels.com
Foto: Pexels.com
Marți, 30 mai, președintele Iohannis le-a spus reprezentanților profesorilor că se angajează să gireze un acord între Guvern și sindicate, după cum a declarat Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Ieri, Klaus Iohannis a primit la Palatul Cotroceni o delegație a liderilor sindicatelor din educație, în contextul grevei generale din Învățământ. Precedentul acord este cel din 2018, doar că nicio măsură nu a fost aplicată.

„În urma discuțiilor de astăzi (30 mai – n.red), Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanții sindicatelor și Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale și a obținerii astfel a unui consens care să permită reluarea cât mai rapidă a procesului educațional”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Tot ieri, premierul Ciucă a anunțat consultări cu sindicatele din educație exact la ora 12:00, când a început mitingul profesorilor în fața Guvernului. După negocierile de la Guvern, liderii sindicali au transmis că va continua greva.

Guvernul a promis sindicatelor din învățământ că va fi adoptat un memorandum în privința majorărilor salariale solicitate în cadrul noii legi a salarizării, potrivit unui comunicat de presă. Cu toate acestea, memorandumul este un act intern al Guvernului, fără nicio valoare pentru populație.

„În privința majorărilor salariale solicitate în cadrul noii grile din viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat garanțiile privind confirmarea utilizării ca reper pentru salariul debutantului pentru baza grilei de salarizare din învățământ la nivelul salariului mediu brut pe economie. Astfel, la nivelul coaliției de guvernare, așa cum a fost deja convenit și ulterior prezentat luni, 29 mai a.c., în cadrul întâlnirii liderilor coaliției cu reprezentanții sindicatelor din educație, va fi asumat un acord în acest sens, iar la nivelul Guvernului va fi adoptat un Memorandum ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României”, conform informării Guvernului.

În privința acordului din 2018, nicio măsură nu a fost pusă în practică. Spre exemplu, una dintre măsuri prevedea „creșterea sumelor destinate finanțării educației cu cel puțin 15% anual, comparative cu bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puțin 6% din PIB”. În practică, PIB-ul a fost în scădere, fiind alocat cel mai mic buget pentru Ministerul Educație din istoria recentă a României.

Amintim că bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 este de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Astfel, raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului Educației este de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției.

O altă măsură prevăzută în acordul din 2018 se referă la „devansarea creșterii salariale prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020”. În 2023, salariul net unui profesor debutant cu studii superioare de lungă durată este de circa 2.400 de lei, potrivit grilei de salarizare. În aprilie, Edupedu.ro a scris că salariile de bază ale profesorilor au ajuns la maximul grilei de salarizare.

Salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să crească până la nivelul grilei de salarizare din 2022 încă din anul 2020, dar majorarea a fost succesiv amânată de Guvernele Orban și Cîțu, iar anul trecut Guvernul Ciucă a aprobat două creșteri de câte 4 procente.

Tot acordul din 2018 a prevăzut „acordarea unei prime de instalare în cuantum de trei salarii medii brute pe economie pentru personalul didactic care se titularizează în mediu rural”. Măsura apare și în proiectul Legii învățământului preuniversitar.

Art. 190 – „(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani şcolari să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri”, conform proiectului adoptat de Senatul României.

De ce protestează profesorii:
  • Majorare salarială de 25% până la intrarea în vigoare a Legii Salarizării Unitare;
  • Emiterea unei ordonanțe de urgență, prin care să se garanteze că, în noua lege a salarizării, salariul profesorului debutant este egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie (salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic).
Care au fost măsurile acordului din 2018, potrivit Guvernului României
  • Creșterea sumelor destinate finanțării educației cu cel puțin 15% anual, comparative cu bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puțin 6% din PIB;
  • Devansarea creșterii salariale prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020;
  • Acordarea a doua salarii brute pe an pentru dezvoltarea personală și materiale didactice;
  • Acordarea unei sume de până la 5000 euro pentru achiziția și modernizarea unei locuințe, precum și cumpărarea terenului necesar construcției, pentru personalul didactic din mediul rural;
  • Acordarea unei garanții de stat de 80% pentru creditele luate în vederea achiziționării unei locuințe;
  • Acordarea unei prime de instalare în cuantum de trei salarii medii brute pe economie pentru personalul didactic care se titularizează în mediu rural;
  • Cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învățământ de minimum 30 de ani, li se acordă la pensionare șase salarii medii brute pe economie;
  • Crearea unui cont unic de dezvoltare prin intermediul căruia toate universitățile să  poată demara/ finaliza proiecte de investiții;
  • Construirea a cel puțin 1000 de grădinițe cu program sportiv.

În 2018, guvernul era condus de Viorica Dăncilă, Marius Budăi era tot ministrul al Muncii, iar Klaus Iohannis ocupa postul de președinte al României.

Documentul integral, aici:

Ce le promitea sindicatelor un alt guvern PSD – condus de Victor Ponta, înaintea alegerilor din 2014

Guvernele PSD au o istorie în a face promisiuni în fața sindicatelor din educație, înainte de alegeri. În 2014, cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale în care premierul de atunci Victor Ponta candida împotriva lui Klaus Iohannis, Ponta și 8 miniștri din guvernul condus de el semnau un acord de înțelegere cu sindicatele din educație, scria HotNews.ro.

Potrivit documentului obținut la acea vreme de HotNews.roGuvernul PSD din 2014 le promitea următoarele sindicatelor din educație:

  • Adoptarea unei noi Legi a educației;
  • Majorarea salariilor profesorilor cu 10% în 2015, cu alți 10% în 2016 și din nou cu 10% în 2017;
  • Să le acorde profesorilor anual minimum 100 de euro pentru dezvoltare profesională;
  • Să permită pensionarea profesorilor la cerere cu 3 ani înainte de atingerea vârstei, fără diminuarea pensiei;
  • Modificarea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor;
  • Deblocarea a 2.500 de posturi didactice auxiliare și nedidactice din școli până în 2016;

Acordul din 2014:

Citește și:
Administrația prezidențială: Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat întreaga disponibilitate de a garanta, în calitate de mediator între reprezentanții sindicatelor și Guvernul României, încheierea unui acord politic în vederea rezolvării revendicărilor salariale
Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educației, după discuțiile cu președintele Klaus Iohannis: “Cred că există posibilitatea detensionării situației în momentul de față, dar decizia va fi strict a colegilor noștri”
BREAKING Liderii de sindicat după discuțiile de la Cotroceni: Președintele a spus că e nevoie de un act normativ, că se angajează să gireze un acord, în cazul în care se va accepta / Profesorii vor decide dacă vor crede un acord politic
Guvernul a promis sindicatelor că va fi adoptat un memorandum pentru majorările salariale din noua lege a salarizării. Memorandumul este un act intern al Guvernului, fără nicio valoare pentru populație

2 comments
  1. Da, cunoaștem. Se adaugă Legea Educației Naționale, care acordă un buget de MINIM 6% pentru educație, lege niciodată respectată.

    Așa că acordul să-l facă Iohannis între subiect și predicat, că acorduri politice am mai văzut și e păcat de hârtia pe care au fost scrise.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ligia Deca: Reiterez angajamentul ferm al Guvernului cu privire la creșterea atractivității carierei didactice. Avem nevoie de un echilibru între îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice și investiții

„Reiterez angajamentul ferm al Ministerului Educației și al Guvernului cu privire la creșterea atractivității carierei didactice. Pe lângă creșterile salariale, avem nevoie de un echilibru între îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice…
Vezi articolul