Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu: „Marți, pe 11, s-a făcut o falsă dezbatere care a umilit profesorii și a uimit pe toată lumea: locurile aranjate, inspectorii în față, pe mijloc ONG-urile, care pe mine mă scot din minți, câteva locuri în spate, timide, pentru profesori”.
- Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu a avut loc în format fizic, la Politehnica București, marți, 11 februarie.
„Marți, pe 11 (februarie n.red), s-a făcut o falsă dezbatere care a umilit profesorii și a uimit pe toată lumea: locurile aranjate, inspectorii în față, pe mijloc ONG-urile, care pe mine mă scot din minți, câteva locuri în spate, timide, pentru profesori. M-a impresionat o doamnă profesoară de latină, de la (Liceul Teoretic – n.red) Dante Alighieri, care a stat cu mâna ridicată o jumătate de oră ca, în fine, să fie invitată la microfon și un secretar de stat, domnul Bogdan Cristescu, să-i atragă atenția, cu multă rezervă, că are de vorbim numai 3 minute”, a precizat Florina Rogalski.
Aceasta a dus în atenție că profesorii n-au știut cine face parte din comisiile pentru planurile-cadru de liceu:
„Eu vreau să vă spun așa: în clipa în care de la Camera Deputaților s-a cerut lista cu aceste comisii care au făcut aceste propuneri pentru planurile-cadru, nu numai că noi n-am știut niciodată cine formează aceste comisii, domnul Gabriel Vrânceanu, care este președintele comisiei de curriculum, a ieșit și a spus că au fost și cadre didactice care au făcut parte.”
Profesoara a mai spus că este deranjată că doi secretari de stat din trei pentru preuniversitar sunt profesori de matematică și a vorbit despre o reprezentare echitabilă pentru toate disciplinele:
„Eu mi-am pus o problemă. Eu nu cred că a fost un filolog, nu cred c-a fost un latinist, nu cred că a fost un istoric, nu cred că a fost un geograf acolo, pentru că altfel nu s-ar fi putut întâmpla așa ceva. (…) Nu era normal ca în aceste comisii să fie reprezentate toate disciplinele, nu numai anumite discipline? Sigur, pe mine mă deranjează că doi secretari de stat din trei pentru preuniversitar sunt profesori de matematică, că domnul Gabriel Vrânceanu este tot profesor de matematică, cu tot respectul pentru toți trei, dar era bine să fie și umaniști (…).”
Informații de context
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „noi, sindicatele, n-am făcut parte din acest grup de lucru” pentru planurile-cadru de liceu 2025. Referitor la planurile-cadru de liceu, acesta a invocat secretomania Ministerului în privința grupului de lucru.
Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum, a precizat că în grupurile de lucru sunt cadre didactice:
„Grupul de lucru a fost constituit prin ordin de ministru și cred că el este acum public. (…) Vreau să precizez că în grupurile de lucru sunt cadre didactice. Cu alte cuvinte, orice element al unei mulțimi poate fi reprezentant al mulțimii respective. Unii sunt reprezentanți canonici, alții nu, într-adevăr. (…)”, a spus Gabriel Vrînceanu.
- Componența parțială a comisiilor pentru planurile-cadru a fost trimisă de Ministerul Educației într-un răspuns la interpelarea deputatului USR Filip Harnaveanu, secretarul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă remis de acesta.
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Citește și:
Concluzia ministrului Daniel David după prima dezbatere cu profesori și inspectori pe proiectele de planuri-cadru pentru liceu: Rețin multe sugestii bune, care vor fi incluse în varianta finală propusă în luna mai
Planuri-cadru 2025, profil pedagogic, educație timpurie. În disciplinele de specialitate, didactica predării coboară în clasa a X-a, iar pentru elevi reprezintă un avantaj, spune Carmen Tică, directoarea Colegiului Național Pedagogic „Elena Cuza” / Exemplu de orar realizat de elevi
Sindicatele FSLI ale profesorilor: În liceu se face mai multă religie decât istorie și geografie, iar în Europa asta nu s-a mai întâmplat din feudalism – VIDEO
Constantin Radu Dimitrie, elev în clasa a XI-a: Suntem în pragul unei crize intelectuale teribile la nivel național. Este o deculturalizare voluntară, excluderea istoriei românilor și a geografiei de la profilul real / Ne trebuie profesori pasionați
VIDEO Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu 2025, în format fizic, la Politehnica București
Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu 2025 are loc în format fizic, la Politehnica București – marți, 11 februarie, de la ora 16:00
Alexa Stănescu
Redacția
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
17 comments
Cel mai spectaculos moment din dezbaterea proiectelor pentru noile planuri-cadru de la București a fost reprezentat de intervenția profesorului Sorin Dragne, președintele FSLI din sectorul 1, care a mai dinamizat atmosfera de monotonie și de conformism în care se desfășoară aceste pretinse consultări publice:
„dragii mei, toți cei care sunteți aici în țară, nu doar în sală, fără istorie și fără geografie și chiar fără latină, cu DIMINUAREA ORELOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,, veți intra în istorie ca acei care DAȚI STARTUL PENTRU PIERDEREA IDENTITĂȚII NAȚIONALE.”
Scurt și precis. Extrem de elocvent și dramatic, ca o posibilă sentință. Și exprimată de un profesor care nu pune mai presus propria specialitate, ci, în calitate și de lider sindical, evocă și latura umanistă și națională a învățământului românesc.
Și nimeni nu vede, nici nu aude. Nici domnii partizani fervenți, profesori de matematică, autori ai acestei capodopere numite planuri-cadru, care acum se autoadmiră în monologuri interminabile. Poate ar mai fi o șansă, dacă limba română s-ar vorbi ori s-ar scrie cu cifre. Dacă poezia s-ar exprima în fracții și în radicali.
Un fost elev de-al meu, ANDREI CONSTANTIN, olimpic internațional la fizică (locurile I și II, în total patru premii în cei patru ani de liceu), acum profesor la Oxford, participant și în programul Stephen Hawking Fellow in Theoretical Physics, ne-a prezentat și a prezentat foștilor săi colegi, în anul 2023, la aniversarea a peste douăzeci de ani de la absolvire, o analiză superbă a poeziei lui Ion Barbu (matematicianul Dan Barbilian), „Din ceas, dedus…”. Analiză adusă la zi, transdisciplinaritate gen Basarab Nicolescu, sub semnul literaturii, fizicii cuantice, teoriei corzilor și al celorlalte instrumente matematice și computaționale menționate mai jos.
Mansfield College, University of Oxford
„Andrei Constantin is a Stephen Hawking Fellow in Theoretical Physics. After his doctorate at the University of Oxford he moved to Uppsala as a postdoctoral researcher and then returned back to Oxford. His research lies at the interface of string theory, algebraic geometry, and machine learning and focuses on developing mathematical and computational tools to study string theory and its implications for particle physics, cosmology and quantum gravity.”
În traducere: „Andrei Constantin este Stephen Hawking Fellow în fizică teoretică. După doctoratul la Universitatea din Oxford, s-a mutat la Uppsala ca cercetător post doctoral și apoi s-a întors din nou la Oxford. Cercetările sale se află la interfața dintre teoria corzilor, geometria algebrică și învățarea automată și se concentrează pe dezvoltarea de instrumente matematice și computaționale pentru a studia teoria corzilor și implicațiile acesteia pentru fizica particulelor, cosmologie și gravitația cuantică.”
Andrei a fost elevul școlii românești din anii 2000. Modelul școlii românești de la sfârșit de mileniu, care acorda atenție tuturor disciplinelor de studiu. Ar fi bine dacă ne-ar fi alături, pentru a restabili echilibrul sau măcar ar trece prin țară pentru a ne scoate din impas, ca model al absolventului de liceu.
Profesorii de limba și literatura română parcă nici nu există, când limbii române i se diminuează orele din planurile-cadru. Nu se văd și nu se aud pe nicăieri. Nici măcar când deschid manualele și văd, pe primele pagini, Imnul României, pe versuri de Andrei Mureșanu.
Umilință și dispreț pentru profesori. Ne-am obișnuit așa. Nici nu ne așteptam la altceva. Din păcate, nu suntem uniți. Dacă ne-am uni și vocea noastră ar fi clară, puternică, atunci am putea putea schimba lucrurile. Ar fi obligați să ne asculte și să țină cont de noi.
Nu e prima persoana de la care aud ca o “scot din minti” ONG-urile. Cum asa? Cand institutiile nu functioneaza, societatea civila e mai mult decat necesara. Doamna o fi facut vreun curs optional care sa ii placa vreodata? Faptul ca o persoana, oricine, indrazneste sa spuna asta fara vreo jena face sa transpara ca e in stare si de alte arhaisme. Doamna profesoara, un ONG a facut un spital, ati aflat?
E o eroare de logica sa susții ca, dacă un ONG a făcut un spital înseamnă că toate ONG urile vor face o treaba buna în educație.
Sunt și profesioniști în România în ONG uri din educatie cum ar fi cei de la Teach for Romania dar sunt și mulți care doar toaca banii și pun poze frumoase în online.
ONG-urile fac foarte mult rau in aceasta dezbatere. Sunt date ca exemplu de dl Ministru ca surse de programe alternative pentru scoala. Dl ministru chiar participa la intalniri organizate de acestea, cum ar fi cele de la Scoala de bani – proiect sustinut de BCR. De la aceste intalniri ne spune, de exemplu, ca nu mai avem nevoie de Educatie antreprenoriala, ca o fac mai bine ONG-urile. Stiu ca nu are timp, dar nu se uita nimeni pe materialele propuse de acestia? Spre exemplu, cele de liceu sunt pline de greseli. In plus, cu o fisa, doua, trei nu poti sa construiesti o competenta. Chiar decredibilizeaza munca profesorilor, din pacate!
Același teatru ieftin și la Cluj Napoca,dezbateri regizate unde directorii sunt duși de către ISJ-uri,unde sunt îndrumați ce sa spună sau sa nu vorbească,unde profesorii nu au acces pentru că invitațiile se dau pe linie ierarhică de la ISJ -uri. Oare asta e dezbaterea pe tema planurilor cadru pe care si o dorește dl. ministru?
Vreți sa predați meteria de liceu copiilor de la 1-4? Americanii fac integrale și derivatele la facultate. Se trece prin matematica precum gașca prin apa. Dacă o învățătoare stăpânește matematica din 1- 10 este suficient sa predea la primar. Oricum se exagerează cu ecuații cu mai multe necunoscute, calcul combinatoric și alte capitole din materia de liceu care apar la concursurile din 1-4 si in culegeri. Eu în 5-8 am făcut numerele negative, cei de a 3 a le știu. Este cam mult. Mai exista și alte meserii în afara matematicienilor. Un inginer nu pate fi bun fără sa știe matematica. dar un învățător nu proiectează case sau poduri. ocupati-va de inginerii care ies de pe bancile facultăților ca de la un timp se cam prăbușesc tavanele în scoli.
tu, mai degrabă a fi învățător, pariva fi mulțumit cu un statut modest, iar copiii tai , la fel. daca tu nu poți mai mult, e treabă ta. se pare că nu știi la ce ajuta matematica, înainte de toate… să ți spun ce logica ai?
Ti ai luat pastila? Ce integrale visezi la pedagogic? Nu se fac!
ce dezamăgire …
Profesorii, care sunt actorii principali sunt ignorați de reprezentanții mnisterului care le știu pe toate, de ong istii care clădesc o noua arhitectura curriculara după mintea lor și banii pe care ii primesc sa pună ce obiecte vor ei, de elevii care nu mai vor sa învețe nimic și care spun ca se pregătesc în a 11 a și a 12 a pentru facultate. O mare mizerie și o bătaie de joc! Mi e scârbă
Nici nu se putea face un rezumat mai bun!
nu e clar ca acești impostori și falși intelectuali care se pretind oameni politici nu dau doi bani pe profesori?
Profesorii nu vor mai fi actorii principali.Se face drum liber pt IA.
Sa nu uitam ca sunt platforme deschise pentru profesori unde aceștia își pot pune munca:teste,lecții etc.Si toate astea gratis,cei care le pun nu primesc un leu ,absolut nimic pentru munca lor.Cine le va folosi în final?Drumul este pavat pentru IA.
IA se va dovedi un mare fas, cel putin in educatie. Aveti putina rabdare, sunt cateva experimente in desfasurare.
Ce o sa faca IA-ul? O sa prea materiale facute de profesori? Oricum de mai mult nu e in stare IA, decat sa compileze si afiseze informatie existenta, preluata din diverse surse. Nu vine cu nimic nou, original, inteligent. “Inteligenta”? Din parti…
IA e cea mai mare vrajeala a momentului. IA in educatie? Cine o sa supravegheze o clasa de elevi? Ii pui in fata unui calculator si gata? Daca acum scoatem “analfabeti functional”, nici nu cred ca vrem sa ne imaginam ce ar scoate un astfel de “invatamant”, ceva fara contact interuman cu un adult, fara supraveghere, indrumare (decat din partea unui robot) . Probabil autisti pe banda rulanta, absolventi incapabili de a mai face macar o cautare/documentare ptr ca ei vor fi obisnuiti sa le dea programele gen chatgpt totul de-a gata. Apoi, la niste elevi de gimnaziu sau liceu de exemplu, ma gandesc cat ar dura pana cand calculatorul ala din fata clasei ar fi distrus 🙂 Sau ii vom tine pe toti acasa , ca oricum n-ar mai avea sens sa vina la scoala, nu? Acasa in fata ecranelor de dimineata pana seara…o sa fie generatii de inadaptati social.
Cu IA vom scoate generatii care nu vor mai gandi nici cat acum, ptr ca va “gandi” doar sistemul de IA pentru ei… Nu stim inca daca va fi mai mult comic, sau mai mult tragic. Vom vedea . Asa ca, in loc sa ne preocupam de ce vor face profesorii, eu m-as preocupa de ce vor face bietii elevi intr-un astfel de sistem de educatie… In rest, profesorii, jumatate vor iesi la pensie in 5-10 ani, din restul destui abia asteapta sa plece din acest sistem.
Exact. Suntem folositi sa cream bazele lor de date. Sa facem zeci de proceduri ca sa stie ce are de facut AI. Apoi se vor descotorosi de profesori. Ca au avut grija 35 de ani sa duca in derizoriu aceasta meserie. Mai si joaca teatru ca nu vin tinerii in invatamant. Vin numai ciurucuri, pile ale unora, pile care freaca menta si sunt prietenii directorilor.