Un an de la închiderea istorică a școlilor, din cauza pandemiei COVID-19

2.509 vizualizări
Foto: © Elena Bessonova | Dreamstime.com
Pe 11 martie 2020 toate școlile din România s-au închis pentru, inițial, două săptămâni. La început părea o vacanță scurtă. Însă până la vacanța de vară 2020 nu au mai revenit la ore decât clasele a VIII-a și a XII-a, pentru doar 2 săptămâni de pregătire înaintea examenelor. La un an de la acel moment, deși a stat mai mult închisă fizic, școala a trecut prin transformări majore. O guvernare și un ministru mai târziu ne găsesc cu școli deschise și cu dezbaterea sănătate-educație purtată în arenă deschisă de cei doi miniștri, într-un contrast puternic cu situația de anul trecut, când specialiștii în sănătate din România au dictat școala și au făcut că țara noastră să fie printre puținele închise complet, în Europa. O enclavizare a celor care au intrat în pandemia COVID-19 direct de pe ultimul loc la testele PISA ale cărei rezultate le vom vedea și simți direct, în societate, în anii ce vor urma.

Astăzi, majoritatea școlilor sunt deschise, decizie luată după două rânduri de alegeri și o schimbare de guvern, evenimente în urma cărora autoritățile par să-și fi luat libertatea să nu mai trateze Educația ca pe un pacient, să nu își mai reverse frica în măsuri luate în primul rând prin închiderea școlilor, la paușal, pe contrasensul majorității statelor din Uniunea Europeană cum nota la finalul anului Cristian Pantazi.

Decizia de închidere a școlilor pe 11 martie 2020 a fost luată după o răzgândire de ultim moment a premierului de atunci, Ludovic Orban, și a ministrului Educației de la acea vreme, Monica Anisie (detalii aici despre schimbarea radicală de poziție a lui Orban, cu privire la școli). Pe 9 martie 2020, în pline discuții politice cu privire la organizarea anticipată a alegerilor care ar fi favorizat PNL, ambii declarau cu doar câteva ore înainte ca ei înșiși să anunțe închiderea istorică a școlilor că nu a fost luată în calcul închiderea școlilor.

Pe 9 martie 2020 a fost făcut anunțul: Toate școlile din România se închid în perioada 11 martie-22 martie. Tot pe 9 martie, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar de atunci, Luminița Barcari, era validată de PNL drept candidat la Consiliul Județean Ialomița, la fel ca mulți alți inspectori școlari.

Pe 10 martie, ministerul trimite școlilor recomandarea să folosească platformele online gratuite. “Soluția pentru continuarea activităților didactice este desfășurarea lor exclusiv online”, menționa instituția.

Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus pe 11 martie 2020.

Pentru că părea ceva temporar, profesorii au fost chemați în continuare la școală, ca și cum era închisă școala doar pentru elevi, reclamau sindicatele. Îndemnurile dinspre Ministerul Educației de a găsi resurse educaționale online și de a păstra legătura online cu elevii au venit rapid, dar fără fermitate și au fost interpretate ca opționale de foarte multe cadre didactice, aveau să arate mai târziu studiile făcute de cercetători.

Legea prin care se acordau zile libere pentru părinți când se închid școlile a fost publicată în Monitorul Oficial.

Estonia, țara europeană nr. 1 la testele PISA, anunță că pune gratuit la dispoziția altor țări soluțiile sale de educație digitală.

UNESCO anunța aproape 400 de milioane de elevi afectați de închiderea școlilor la nivel mondial.

România era prinsă pe picior greșit – abia pe 14 martie Guvernul Orban 2 era învestit de Parlament, iar Monica Anisie continua la Ministerul Educației, după încercarea eșuată a PNL de a declanșa alegeri anticipate.

România declară stare de urgență pe 16 Martie, iar decizia inițială, de închidere a școlilor se prelungește până după Paști.

Revine la TVR emisiunea Teleșcoala – Orele pentru clasa a VIII-a de la 9:00, cele pentru clasa a XII-a de la 15:00

Toate programele de formare pentru profesori se suspendă, anunță ministerul Educației, la fel și olimpiadele și concursurile școlare.

Monica Anisie, ministrul Educației, anunță pe 17 martie că „nu se îngheață anul școlar” și că salariile profesorilor se plătesc în continuare, așa cum este prevăzut de lege. Adică nu vor fi afectate veniturile cadrelor didactice de această perioadă în care activitățile de predare fuseseră întrerupte.

„În astfel de momente e instructiv să analizăm ce au făcut alții, înaintea noastră, care au traversat cu succes crize existențiale și mai mari. Cum au devenit ei rezilienți, adică nu numai capabili să absoarbă șocul crizei, dar să își revină și să se dezvolte robust; cum au traversat abisul?”, scria psihologul Mircea Miclea într-o analiză în care vorbea despre „Arta de a trăi în vremuri de criză”.

Un video care a devenit viral, cu o mamă din Israel care a răbufnit la adresa profesorilor și a școlii online, făcea turul internetului încă din 20 martie. Publicat de Ambasada Israelului în România: “Dacă nu ne ucide coronavirusul, o va face învățământul la domiciliu!”, spune mama, care are 4 copii și “milioane de mesaje pe Whatsapp” din partea profesorilor.

Pe 23 martie, vicepremierul Raluca Turcan iese din rând și anunță că „există trei scenarii în privința anului școlar, unul fiind repetarea acestuia”.

Abia la câteva ore după o dezbatere aprinsă și reacții virulente ale politicienilor, sindicatelor și elevilor, Monica Anisie, ministrul Educației anunță într-o declarație pentru Edupedu.ro că scenariul înghețării anului școlar nu este luat în calcul și că e exclusă amânarea examenelor.

Ministerul începe să publice, pe 30 martie, teste de antrenament pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Elevii și profesorii rezolvau aceste modele de teste, pe modelul chestionarelor de la examenul pentru permis auto, ca să se antreneze pentru examene.

Sorin Cîmpeanu intră public în scena printr-un anunț: 500 de tablete, cu abonament la internet timp de 2 ani, vor fi donate elevilor de liceu din comunităţi dezavantajate de Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti. Rectorul USAMV și președintele Consiliului Național al Rectorilor a făcut această donație în parteneriat cu Ministerul Educației, servindu-i ca model Monicăi Anisie pentru achiziția guvernamentală de tablete pentru elevi pe care avea să o lanseze la scurt timp.

Pe 30 martie 2020, Monica Anisie anunță, într-o scrisoare deschisă către profesori, că în perioada suspendării cursurilor nu se vor preda noi cunoștințe și nu se vor evalua elevii, ci doar se vor fixa și recapitula cele predate deja.

Ministrul mai spune că va reglementa „în mod clar” învățarea online, în condițiile în care Klaus Iohannis va prelungi starea de urgență cu încă o lună de zile.

Încep să apară primele studii despre cum decurge educația în România: copiii de clasa a VIII-a cu rezultate slabe acumulează acum lacune mult mai mult decât colegii lor / Whatsapp, Messenger și apelurile telefonice, cel mai des folosite de profesorii și elevii români, pentru învățarea la distanță, arată un studiu realizat de 3 universități și Institutul de Științe ale Educației, institut care avea să fie desființat chiar în acea zi, pe 2 aprilie 2020. Decizia e publicată în Monitorul Oficial 11 zile mai târziu.

Cei de la OECD fac un plan în 25 de pași: Cum ar trebui să răspundă optim autoritățile din educație, în criza Covid-19.

Pe 7 aprilie 2020, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar anunța în conferință de presă: „asigur întregul personal din învățământul preuniversitar că drepturile salariale nu vor fi diminuate, nu vor intra în șomaj tehnic”.

Două zile mai târziu, pe 9 aprilie, Ludovic Orban anunță că îi va trimite în șomaj tehnic pe angajații care fac parte din personalul administrativ al școlilor, adică aproape 60.000 de angajați, lucru care atrage reacția sindicatelor.

La aproape o lună de la închiderea școlilor, într-o conferință organizată de parcă i-a luat prin surprindere și pe organizatori, ministrul însoțit de secretarii de stat și de președintele rectorilor înghesuiți la aceeași masă au plimbat același microfon de la unul la altul, fără a respecta distanțarea pe care o cereau populației.

Pe 10 aprilie 2020 sunt anulate evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, la fel și simulările pentru Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și Bacalaureat.

Cursurile online vor fi monitorizate de minister, iar profesorii vor avea ghiduri de predare pe net, anunță ministrul la o lună de la închiderea școlilor.

Din programele de Bacalaureat și Evaluarea Națională sunt eliminate toate conținuturile pe care elevii le-ar fi făcut în semestrul al II-lea din acest an școlar, pe baza lor se vor elabora subiectele de examen.

Pe 22 aprilie 2020, ministrul se răzgândește și reglementează predarea online: Prezența profesorilor și elevilor va fi monitorizată de școli. Vor recupera materia doar elevii care nu au participat la învățarea online.

Prin acest ghid, părinții erau obligați să le asigure copiilor calculator/laptop/tabletă/telefon smart cu internet pentru a participa la cursurile online, regula fiind stabilită de Ministerul Educației. Iar elevii erau obligați să participe la orele pe net stabilite de școală.

În aceeași zi, ministrul Anisie anunță că notele pentru orele online pot fi puse de profesori doar dacă le dau voie părinții și/sau elevii. Lucru catalogat mai târziu de profesorul Radu Gologan drept „o umilință pentru sistemul de învățământ”.

Luminița Barcari pune pe jar întreg sistemul de Educație când vorbește despre dovezile pe care trebuie să le prezinte profesorii pentru a justifica orele online cu elevii.

Apar imediat rapoarte tip „printscrin” trimise de școli, ca model, pentru profesori, prin care aceștia încercau să-și justifice activitatea cu elevii.

Mircea Miclea, în „Boilere sau avioane”, o analiză publicată pe 26 aprilie: O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie! Are tot mai mulți adepți: unii, pentru că își pot justifica prin ea propriile spaime, alții, pentru că prin ea își pot vărsa ura și frustrările, iar alții, pentru că pot obține câștiguri frauduloase, dar fabuloase, de pe urma ei. Cultul excesiv al siguranței poate fi însă dezastruos, atât pentru individ, cât și pentru societate. 

Pe 27 aprilie a început Marea Predare Online. Școlile au făcut conturi tuturor profesorilor și elevilor, orare noi și fișe de auto-pontaj pentru cadrele didactice.

La 11 zile de la declarația secretarului de stat Luminița Rodica Barcari, din subordinea sa, ministrul Educației, Monica Anisie, a reacționat și s-a dezis în trei intervenții succesive de asemenea rapoarte online: Intervenția 1intervenția 2 și intervenția 3.

Ba mai mult, pe 5 mai 2020, a declarat că “Nimeni nu a cerut să facă poze și de aia vreau să discut concret cu oamenii și să văd de ce s-a ajuns la această măsură”, a spus Anisie.

Pe 7 mai, Monica Anisie a recomandat oficial școlilor să folosească o condică online, taxând din nou drept „exagerări”, „să ceri print screen-uri, să ceri fotografii, să te înregistrezi”.

27 aprilie: Klaus Iohannis anunță că nu se redeschid şcolile, grădiniţele, universitățile, până în septembrie, dar că Evaluarea Națională și Bacalaureatul se vor organiza cum au fost planificate. Anul școlar se încheie pe 12 iunie. Elevii din anii terminali sunt chemați la școală pentru o pregătire de două săptămâni, între 2 și 12 iunie.

Bacalaureatul și Evaluarea Națională au câte două sesiuni speciale, pentru cazurile în care elevii nu pot participa fiind infectați sau în izolare/carantină.

Pe 30 aprilie Mircea Miclea se întreba dacă în toamnă, când vom merge la școală, vom ști cum să procedăm? Tot el răspundea: Nu, pentru că n-am experimentat.

Pe 6 mai Republica Moldova anunță lansarea unei biblioteci digitale cu 2.500 de lecții, la o lună de la închiderea școlilor. În România, 11 miniștri au ignorat Legea care prevede de 9 ani că Ministerul are obligația să facă o Bibliotecă școlară virtuală.

Abia pe 7 mai, la două luni după închiderea școlilor, premierul Orban anunță că va cumpăra tablete pentru elevii care nu au acces la cursurile online folosind din Fondul de Rezervă al Guvernului. Promisiunea era că tabletele vor ajunge cât mai repede la elevi. Termenele au curs și toate tabletele au fost distribuite, în final, abia în decembrie 2020.

Organizația Salvați Copiii propune public Guvernului cursuri de recuperare pe vară cu grupe mici de elevi, la școală pentru reducerea decalajelor. Nu există niciun răspuns, nicio măsură în acest sens.

Elevi de clasa a XII-a, “promoția cu mască și mănuși”, realizează tot mai mult că deși pe 11 martie au plecat din clasă oarecum fericiți pentru o mică vacanță, de fapt a fost ultima plecare din școală în calitate de liceeni.

În acest timp au apărut presiuni pentru anularea Bacalaureatului, iar fostul ministru Daniel Funeriu a explicat de ce nu se poate face așa ceva. Miza anulării Bacalaureatului: obținerea diplomei de către cei care au picat BAC-ul în trecut și apoi admiterea în universități

Studiile și mărturiile elevilor arătau că tot mai mulți copii nu au acces la educația online:

Obligativitatea predării online a avut și efecte benefice, după cum remarca un profesor din București: A pus unele putori la treabă. Profesorii care nu se duceau la ore la timp sau cei obosiți după meditații sunt acum în online

După două luni de școală online:

  • Comunitatea, companiile, ONG-urile și chiar părți ale sistemului public de învățământ au dat dovadă de solidaritate ieșită din comun, alții s-au plâns pe forumuri și Facebook. Atâta câtă e, școala e online și se schimbă toată paradigma într-un ritm prea alert pentru un sistem disfuncțional.
  • Părinții care trebuie să și muncească, să și aibă grijă de copii sunt în continuare bulversați și, educați la rândul lor în perioade confuze, le este greu să găsească repere de încredere și sprijin.

Abia pe 15 mai ministerul decide că formarea continuă a cadrelor didactice, prin programe acreditate pentru format față-în-față, se poate derula online pe durata suspendării cursurilor în școli.

La jumătatea lunii mai, profesorul Mircea Bertea scria într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că „România nu experimentează științific în educație. Noi nu anticipăm, nu pregătim minuțios aproape nimic din ce facem. În ciuda faptului că avem un minister cu organisme și structuri specializate, cu inspectorate școlare în fiecare județ, cu case ale corpului didactic și cu centre de excelență, cu agenție națională de asigurare a calității. Dimpotrivă, în momente de mare criză ca acestea pe care le trăim acum, educația românească se aruncă în necunoscut și în ape tulburi precum Cataramă într-o comunitate contaminată cu Covid-19. Și, desigur, nu-i iese educației noastre nimic la cataramă. Dimpotrivă, priviți ce se întâmplă și câtă nedumerire, ezitare și nemulțumire sunt în aceste zile în învățământul românesc”.

Predarea și evaluarea online a elevilor erau introduse în fișa postului tuturor profesorilor, învățătorilor și educatorilor pe 19 mai 2020, astfel că deveneau pentru prima dată sarcini de serviciu.

Anca Nedelcu, profesor universitar la Facultatea de Științele Educaței a Universității din București, avertiza că această „cea mai lungă vacanță avută vreodată” va produce goluri de cunoaștere: „Anul viitor școlar va fi tot unul scurt, așa că avem obligația să reconstruim de acum pedagogia post-pandemie”.

Așa cum o autoritate nu-i zice unui doctor cum să opereze, nici profesorului să nu-i zică modul cum să predea”, a spus Andreas Schleicher, directorul Direcției pentru Educație a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Acesta a subliniat astfel faptul că autonomia profesorului în predarea și evaluarea elevilor este esențială pentru Educația din România.

Ceremoniile de final de an școlar au fost și ele online, iar mărturiile elevilor, emoționante: Diana, clasa a XII-a E: Am reușit să îmi văd toți colegii pe ecran, în fața mea, în același timp, iar discursurile și chipurile lor familiare m-au emoționat până la lacrimi

Smiley a avut și el un mesaj pentru absolvenți:

Examenele naționale au fost susținute, rezultatele au fost printre cele mai bune din ultimii ani. Subiectele au avut un grad mediu de dificultate, mai ușoare la unele discipline.

Pe 18 iunie, secretarul de stat Luminița Barcari spunea că „un copil care învață la școală, nu neapărat cu meditații, ar fi putut să ia 5 – 6 la Evaluarea Națională”, declarație condamnată de mai multe asociații ale elevilor.

În vară s-a constituit un grup de lucru pentru redeschiderea școlilor, care a pregătit într-o serie de întâlniri începerea anului școlar 2021-2022. Ordinul pentru redeschidere a impus noi reguli, pe scenarii de funcționare.

Alegerile locale s-au desfășurat în școli pe 27 septembrie, elevii având o vacanță de la cursurile fizice, dar continuând online predarea.

Cu o lună înaintea alegerilor parlamentare, pe 9 noiembrie 2020, școlile au trecut cu totul, din nou, în online, măsură anunțată tot de președintele Iohannis.

  • Aproape toată Europa intră în lockdown ca să oprească valul de infectări cu Covid, dar își ține școlile și business-urile deschise pentru sănătatea economiei, a elevilor și a părinților. România Educată, cu ochii pe sondaje, și-a ferecat școlile și condamnat copiii la educație second-hand. Suntem pe un contrasens istoric și vom plăti scump deciziile luate doar cu gândul la alegeri“, scria atunci Cristian Pantazi, într-un editorial intitulat “România analfabetă: cu școlile încuiate și mall-urile larg deschise, pe contrasensul istoriei. Închiderea parcurilor pe timp de noapte, lovitura de grație dată Covid“.

După alegeri, la minister a revenit Sorin Cîmpeanu, fost ministru în Guvernul Ponta, înscris în PNL după susținerea Guvernului Orban. Acesta s-a remarcat printr-un discurs puternic și constant pro deschiderea școlilor, lucru pe care l-a impus în Guvern, chiar prin opoziții publice la măsurile cerute de Ministerul Sănătății. În februarie 2021 detaliile referitoare la redeschiderea școlilor în semestrul II au fost anunțate de la tribuna Ministerului Educației, într-o conferință de presă comună a miniștrilor educației și sănătății.

Școlile nu se mai închid cu totul la unul-două cazuri, ci doar clasele respective își trec activitatea în online. O altă noutate ar fi că grădinițele, ciclul primar și mai nou elevii din anii terminali, plus cei care fac cursuri remediale, din orice clasă, vin la școală indiferent de scenariu, până la intrarea în carantină a localității.

La un an de la închiderea școlilor și intrarea oficială în pandemie, școala este deschisă în majoritatea localităților din România, iar jumătate din cadrele didactice sunt vaccinate.

Foto: © Elena Bessonova | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like